Marii angajatori din Timiș pot să-și rezolve problema personalului specializat pe meseriile de care are nevoie prin inițierea și susținerea unor clase în sistem dual în cadrul învățământului liceal profesional. Luminița Ţundrea, consilier local timișorean insistă asupra necesitați acestui sistem educațional alternativ ofertei actuale.

• Are nevoie România și Timișoara de elevi în școlile profesionale?

– Indiscutabil că lumea în care trăim a suferit transformări esențiale în ceea ce privește complexitatea procesului muncii. Mașinile și utilajele devin pe zi ce trece din ce în ce mai sofisticate, necesitând cunoștințe specializate pentru a putea fi operate. În timp ce în urmă cu 20-30 de ani, de cele mai multe ori tânărul se angaja având doar cunoștințe generale legate de profesia sa, eventual și câteva ore săptămânale de practică, acest lucru nu mai este suficient.

Revoluția tehnologică a adus după sine transformări majore. Au apărut profesii noi, ce presupun cunoștințe interdisciplinare. Procesele de producție se derulează din ce în ce mai mult în mod automat, computerul preluând treptat controlul acestora, au apărut tractoare operate prin computer, prelucrarea lemnului cu ajutorul calculatorului, crearea de bunuri cu ajutorul imprimantei 3D și așa mai departe. În acest context, în mod firesc companiile deplâng lipsa de personal calificat și nevoia de a realiza această specializare a angajaților pe o durată semnificativă de timp, în care productivitatea acestora este, așadar, redusă. Lipsa forței de muncă specializată nu este doar o problemă în România, ci și în foarte multe țări din Europa, acesta fiind motivul pentru care există o preocupare constantă la nivelul conducerii Uniunii Europene pentru identificarea unor soluții eficiente și rapide. Învățământul dual include o importantă componentă practică, firmele își „cresc” angajații din timpul școlii, ajutându-i să se specializeze în domeniile de care au nevoie în procesul de producție.

• Cât de util este sistemul de învățământ dual?

– Este extrem de util. El se diferențiază de învățământul profesional clasic prin faptul că se organizează numai la cererea agenților economici, fiind o formă de învățământ complementară celor care funcționează în prezent. Organizarea, durata și conținutul programelor de pregătire, precum și modalitățile de certificare, se fac după consultarea acestora, în funcție de nevoile lor. Și mai mult, el are la bază un contract de muncă, încheiat între companie și elev și se organizează pentru absolvenții învățământului obligatoriu, adică absolvenții clasei a X-a. Marele avantaj este acela că tinerii au posibilitatea de a se încadra în muncă, continuând în același timp și o pregătire profesională, dar pe un alt nivel de calificare.

• Ar fi necesară o creștere a ritmului de implementare a acestui sistem?

– Așa cum bine cunoaștem, există un deficit de forță de muncă care beneficiază de înaltă calificare în România, mai ales în zonele în care funcționează companii mari. Și la noi, în județul Timiș, principala problemă a angajatorilor este identificarea personalului cu grad mediu și ridicat de specializare. Din discuțiile avute cu nenumărați manageri, am înțeles că învățământul dual este cea mai potrivită soluție pe care o întrevăd aceștia pentru acoperirea acestui deficit. De exemplu, în Germania, care are cea mai îndelungată tradiție în ceea ce privește învățământul profesional dual, rata de angajare a absolvenților este de aproape 90%, iar ucenicii sunt plătiți chiar și în primul an de pregătire în companie. Pentru un loc la o școală profesională a companiei Mercedes-Benz concurează anual câte 250 de candidați, întrucât profesiile moderne se apropie ca nivel de studiile universitare de inginerie.

• Care ar fi avantajele pentru tineri în cazul urmării unei școli profesionale în sistem dual?

– În primul rând, faptul că accentul se pune pe instruirea practică. Observăm cu toții că în ultimii ani avem o inflație de absolvenți cu studii superioare, care nu reușesc să își găsească un loc de muncă potrivit pregătirii lor, ei devin vânzători, muncitori necalificaţi sau taximetriști cu diplome de studii universitare – situație care exprimă nevoia de înnoire a sistemului educațional din țara noastră, dar mai ales este necesară realizarea unei schimbări în mentalitatea românilor. Într-o statistică a Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă oferta pentru persoanele cu studii superioare era în anul 2011 de doar 8% ! Ceea ce înseamnă că marea majoritate a tinerilor care își caută un loc de muncă în specializarea lor vor trebui să se reorienteze spre o carieră pentru care nu au niciun fel de pregătire. Învățământul dual vine tocmai să completeze această lacună, fiind o variantă câștigătoare, atât pentru tineri, dar și pentru companii și pentru stat. În prezent, în România, învață aproape 85.000 elevi într-o formă de învățământ profesional clasic sau dual. În regiunea de nord-est a țării sunt 21.000 elevi, care, pe lângă pregătirea profesională primesc atât o bursă din partea statului, cât și o bursă din partea companiei la care urmează a se angaja.

• De ce evită părintii români să-și trimită copiii la o școală profesională pentru a învăța și a avea și o meserie la finalul educației? În Germania cea mai mare parte a elevilor urmează o asemenea școală, de exemplu.

– Răspunsul la această întrebare este dat de o anumită mentalitate colectivă a românilor, legată de alegerea profesiei. Îmi place să îl citez pe profesorul Constantin Rădulescu-Motru, care la începutul sec. XX a scris lucrarea „Psihologia poporului român”. La momentul respectiv, „specularea forțelor naturii el (românul) o întreprinde numai în cazul cel rău, adică dacă nu poate fi funcționar, avocat sau politician”. O lungă perioadă de timp, probabil și din cauza circumstanțelor istorice, românul a fost animat de dorința de a fi „om mare”. Îmi amintesc că, în copilărie, singurele profesii considerate importante în plan social erau acelea de doctor sau avocat. Lumea s-a schimbat, însă. Profesiile tradiționale nu mai beneficiază de același prestigiu în prezent, poate și datorită faptului că îmbunătățirea substanțială a condițiilor de muncă a creat interes și pentru profesii considerate anterior ca fiind grele sau dezagreabile. Cred că în paralel cu implementarea politicilor educaționale moderne și expansiunea învățământului dual este necesară și educarea constantă a tinerilor, dar mai ales a părinților lor, pentru schimbarea acestor mentalități depășite.

(177279)