„Legătura între Timişoara şi frumuseţea florilor şi a parcurilor se vede în orice plimbare de primăvară. Începuturile le regăsim în descoperirile arheologice din Centrul istoric, în scrierile călătorului turc Evlya Celebi, care în 1660 vorbeşte laudativ despre prima grădină din Timişoara, aflată la Fântâna Paşei, în zona Calea Torontalului. În secolul următor, aceasta, alături de zona Marea Pajişte situată între zona Cetate şi Fabric, devine unul din locurile publice de distracţie şi recreere ale locuitorilor oraşului. Dar şi denumirea străzilor din secolele XVII-XVIII, strada Lalelelor, Trandafirilor, Grădina Paşei, arătau perspective noi asupra bucuriei locuitorilor acestor meleaguri de a-şi construi un mediu estetic aparte. Parcurile amenajate apar începând cu a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Primul dintre ele a fost Parcul Poporului, înfiinţat în 1850,a cărui amenajare a fost finalizată în 1862, sub supravegherea continuă a contelui Johann von Coronini-Cronberg, guvernatorul militar al Voivodinei sârbe şi al Banatului timişean. Parcul avea o suprafaţă de peste 40 de mii de metri pătraţi, în incinta lui funcţiona un restaurant, iar în unele zile ale săptămânii acolo cânta o fanfară, făcând astfel mai plăcută şi mai atractivă promenada timişorenilor. În 1870, pe locul fostului cimitir al oraşului este înfiinţat Parcul Scudier, cunoscut astăzi drept Parcul Central.Tot în acelaşi an, cu prilejul vizitei la Timişoara a împăratului Franz Ioseph, edilii orașului au decis amenajarea malului drept al Canalului Bega ca loc de relaxare pentru locuitori. In anul 1891 a fost înfiinţat actualul Parc al Copiilor, inaugurat cu ocazia Expoziţiei Comerciale şi Industriale, aici fiind şi locul care a găzduit o mare parte din această importantă manifestare economică a vremii. Cel mai cunoscut parc din Timişoara este cel al Rozelor. Acesta a fost realizat prin contribuţia femeilor bogate din oraş, care au finanțat din venituri proprii aducerea celor mai frumoase varietăţi de trandafiri. Parcul a fost inaugurat în 1934, cu aportul celebrilor grădinari din acea vreme, Muhle, Niemetz şi Agatsy. Parcul are însă o istorie mai veche, care datează din 1891, când Parcul Expoziţional a fost realizat în mod gratuit de renumitul florar Wilhelm Mulle. În decursul anilor, parcul a devenit tot mai cunoscut în Europa. Din cele peste 1400 de soiuri de trandafiri existente aici, anual au fost trimise la curţile imperiale, regale, în parcuri de pe continent mii si mii de plante. Şi astăzi, cel mai cunoscut parc al oraşului nostru este Parcul Rozelor, alături de Parcul Botanic, amenajat în zona centrală a oraşului în 1966. Putem concluziona că avem o moştenire minunată în acest domeniu. Faptul că Timişoara nu şi-a pierdut în nicio epocă renumele de oraş al florilor şi al parcurilor dovedeşte un spirit al locului, aplecat către îmbinarea dintre natură, grijă şi frumos”.
Care este situaţia parcurilor oraşului la ora actuală?
„Dezvoltarea parcurilor a fost şi rămâne o prioritate atât în zona centrală a Timişoarei, cea mai bogată din acest punct de vedere, dar şi în cartierele timișorene. Astăzi, oraşul nostru dispune de 18 parcuri şi 19 scuaruri, în suprafaţă totală de peste 110 hectare. Prin comparaţie, la un număr de locuitori pe jumătate cât este în prezent, Timişoara interbelică avea 200 de hectare de parcuri. În toţi aceşti ani, preocuparea a fost de a îmbogăţi, a reabilita şi a întreţine această zestre a Timişoarei. Totuşi, identificăm încă zone în Timişoara care duc o acută lipsă de parcuri. Haosul anilor 1990, retrocedările fără discernământ au făcut ca parcuri întregi, cu suprafeţe însemnate să dispară, cum ar fi Parcul din Dâmboviţa sau cel din Calea Lipovei, ca să dau doar două exemple de spaţii tradiționale de relaxare în natură care au căzut pradă retrocedărilor şi elanului imobiliar. Astfel, pe lângă exemplele pozitive de refacere a parcurilor, dintre care aş aminti Rozelor, Copiilor, Poporului sau Carmen Sylva, ne lovim şi de astfel de experienţe. Astăzi suntem în faze diverse de implementare pentru proiecte spectaculoase şi extrem de necesare în acest domeniu. Şi anume: reabilitarea Parcului Alpinet şi al Justiţiei pe fonduri europene vor începe în curând ca execuţie. Reabilitarea Parcului Pădurice a şi început deja, la fel ca şi reconstrucţia ecologică a Bălţii Lămâiţei. Noi parcuri în zona Lacului şi în zona Sf.Apostoli Petru şi Pavel prind contur, iar reabilitarea Parcului Central şi cea a Parcului Civic sunt în faza de proiectare, urmând să intre în curând în execuţie. Anticipez că până în 2016 vom avea o creştere a suprafeţei parcurilor din Timişoara cu minimum 10 hectare şi cel puţin patru parcuri noi şi un număr cel puţin similar de scuaruri nou create”.
Interviul integral îl puteţi citi în pagina 10 a săptămânalului Agenda din data de 3 aprilie 2015, aşa cum a fost el consemnat de către omul de presă Zoltan Kovacs.
Citiți principiile noastre de moderare aici!