Care e situația la Ghizela, unde CJT deține deponeul?

Suntem în situația în care instituțiile statului abilitate în zona de mediu, au fost, și am spus-o și cu alte ocazii, din punctul nostru de vedere, complice cu operatorul de colectare și depozitare a deșeurilor în județul Timiș, lucru care ne-a dus în situația în care am prezentat dovezi publice cu modul în care arată deponeul de la Ghizela, aflat în proprietatea județului Timiș.

De curând, Garda de Mediu a făcut mai multe controale prin care a dispus anumite măsurători pe care trebuie să le facem și noi și operatorul. Ale noastre au certificat faptul că a fost depășită capacitatea, iar cele făcute de RETIM pare-se că au confirmat același lucru, motiv pentru care, deja cum sunteți informați, Garda de Mediu a dispus sistarea depozitării în deponeu, în groapa numărul 2 și acoperirea ei, adică ecologizarea ei. Asta, din punctul nostru de vedere, este consecința faptului că s-au manipulat greșit, s-au sortat greșit, ineficient și lucrăm la niște materiale prin care să încercăm să identificăm anumite comportamente greșite din punct de vedere penal și în momentul în care vom avea aceste certitudini, dacă vor exista, vom face și sesizările de rigoare.

Din păcate, suntem în situația în care nu mai putem depozita în celula 2 de la Ghizela pentru că este plină. Am înțeles argumentele unora că în toată țara se întâmplă așa ceva. Eu nu vreau să fiu de acord, să-mi asum ca sute de mii de metri cub de levigat, substanță chimică ce se produce prin descompunerea deșeurilor, adică ceva toxic, cancerigen, să stea în solul județului Timiș, eventual în râuri, să meargă în Timiș, să meargă în Bega și apoi noi să-l ingerăm ca apă potabilă. Există riscuri de mediu consistente.

Am făcut toate adresele și sesizările posibile față de instituțiile statului. Nu suntem dispuși să păstrăm complicitatea în care s-a aflat, cred că și instituția noastră, și instituțiile abilitate, și ADID poate și Primăria Timișoara. Complicitatea a făcut să nu investească în echipamentele care trebuiau să fie la tehnologii de ultimă oră, și să acceptăm asta, și să fim în situația dezastruoasă, în fața unui risc iminent de dezastru ecologic. Din acest moment, obligația noastră este să intervenim și să remediem aceste probleme.

Când le expiră contractul?

Contractul ar fi expirat în 2027 sau la umplerea capacității. Deci în acest moment suntem în evaluări juridice să identificăm cele mai bune formule odată cu confirmarea de către RETIM a depășirii capacității. Nu mai există contract din perspectiva noastră, dar e o chestiune pe care nu vreau să o divulg în spațiu public.

Vom lua toate măsurile juridice pentru a apăra interesele județului Timiș, pentru a apăra normele de mediu și pentru a prelua, pentru că de acum înainte, după ce acest contract va fi impozitat într-un fel sau altul, mai devreme sau mai târziu. Firma Consiliului Județean Timiș, recent înființată, va opera noua groapă, celula 3, care este în procedură de achiziție.

Vom face și investițiile necesare să ne asigurăm că avem un sistem de management al deșeurilor eficient, cum poate nu există în România.

Juridic, puteți scăpa de operatorul de salubritate fără să plătiți despăgubiri?

Situația este exact inversă. Având în vedere că contractul dintre noi și operator prevede o perioadă de nouă ani și depășirea capacității, adică vina exclusivă a operatorului, a făcut ca după șapte ani să fim cu capacitatea depășită, penalitățile în niciun caz nu sunt din partea noastră, ci invers.

Care e stadiul lucrărilor la Institutul Regional Oncologic Timișoara (IROT)?

În acest moment, aproape 90% din fosta ruină de pe Calea Torontalului a fost demolată, se cară molozul încă vreo câteva zile, o săptămână, două, după care încep efectiv săpăturile, turnarea fundațiilor pentru noul Institut Oncologic Regional din Timișoara, o investiție începută acum doi ani și jumătate, pusă pe tapet de mine. În calitate de președinte al Camerei Deputaților, lider al coaliției, am militat de fiecare dată pentru nevoia finanțării acestui spital.

Zona de vest a României este una cu o incidență mare la cancer. Unul din motivele pentru care există această incidență probabil că e și prevenția dar și proasta gestionare a tratamentelor, spațiile insuficiente, tehnologia insuficientă și așa mai departe. E un spital, cred că cel mai scump spital din România, cu excepția celor care se fac în Capitală, atât de avansat, că sunt altele la nivel de proiecte. Este un proiect finanțat pe fonduri europene și aici țin în mod deosebit, nu vreau să intru în polemică cu nimeni, rezist cu eroism la nevoia, necesitatea pe care organismul mi-o dă să răspund atunci când sunt atacat pe nedrept.

Nu vreau să intru în polemică, pot doar să vă spun că în urmă cu câteva zile dinspre Primăria Timișoara a venit un atac la adresa mea, prin care se spune că am optat să nu finanțăm echipamente la Spitalul de Copii pentru a se face Institutul Oncologic. Aici sunt multiple fracturi logice. Prima este că prin PNRR nu s-a pus niciodată problema de dotări la Spitalul de Copii, era vorba de maternitate, deci se face o confuzie la primărie. Dar chiar și dacă ar fi așa, vreau să înțelegeți că dotările pentru Spitalul de Copii înseamnă 20 de milioane de euro cel mult, iar construcția Spitalului Oncologic din Calea Torontalului, care are finanțare pe fonduri europene, costă 250 de milioane de euro, de 12 ori mai mult. Ori dacă e o greșeală că s-a optat pentru a atrage 250 de milioane în detrimentul a 15-20, să îi judece publicul pe cei care fac astfel de afirmații aberante.

Am insistat foarte mult ca acest spital să rămână pe lista PNRR și să aibă constructor cu licitații organizate pe PNRR, pentru că era singura șansă ca, având un grad de maturitate și constructor desemnat, chiar bani cheltuiți pentru demolare, să fie cooptat pe cealaltă axă de finanțare, și anume fonduri de coeziune. Pe mine nu mă interesează de unde vin banii cât timp sunt europeni, că dacă noi nu porneam pe PNRR această investiție, n-aveam nicio șansă să fim prioritari la coeziune, cum suntem și cum a fost transferată finanțarea de pe PNRR pe coeziune.

În acest moment, aveți și garanția declarația ministrului Sănătății, a premierului și a mea, prin care anunțăm cu toții că acest spital continuă pe banii europeni. Nu înțeleg de unde nemulțumirea. Știți, politica ar trebui să se oprească atunci când e vorba de interes, mai ales când vorbim de patologia atât de complexă cum este cea oncologică. În egală măsură, îmi doresc să accesăm alte resurse pentru a dota și Spitalul de Copii. E o dorință a mea, am copii de patru și șase anișori – normal că îmi doresc asta. Îmi doresc să avem bani să facem o altă maternitate.

Noi n-am atacat, atunci când au picat tavanele la Maternitatea Odobescu a Primăriei Timișoara, spunând că în 2024, spre finalul anului, am inaugurat maternitatea de pe Liviu Rebreanu lângă Spitalul Județean, din banii județului Timiș și fonduri europene atrase de CJT. Am încercat să nu creăm polemică din orice, din păcate suntem atacați în permanență. Iată pentru ce am ajuns să fim atacați! Că n-am atras 15 milioane și că în locul celor 15 am adus 250 de milioane de euro. Mintea celui care spune asta arată mult.

Ce se întâmplă cu vechea maternitate Bega?

Clădirea a fost transferată Spitalului Județean. Noi încercăm să nu interferăm pe zona medicală, ci strict pe zona de finanțare și investiții. E bine ca specialiștii în sănătate să spună ce să facem acolo. Ultimele discuții au fost să reabilităm clădirea, și avem un proiect cu bani europeni și contribuția consiliului, ca să facem o zonă de paliație atât de absentă în sistemul sanitar din România. Nu politicienii trebuie să spună ce să facem în spitale.

Ce alte investiții mai faceți în domeniul sanitar?

La Spitalul Județean, în fiecare an se investesc foarte mulți bani. Pentru Casa Austria am alocat o finanțare de la Consiliul Județean în valoare de câteva milioane de euro pentru a reabilita și acea clădire, care până acum cinci ani era perla Spitalului Județean. Acesta e anvelopat și nu vreau să divulg acum, dar suntem pe punctul de a demara o investiție pentru a schimba întreg sistemul energetic al clădirii și să încercăm să avem energie verde peste tot. Avem Maternitatea Bega și se construiește Spitalul de Mari Arși în spate, care e în proporție de 90% aproximativ finalizat, iar această perlă a coroanei, Casa Austria, a devenit Cenușăreasa astăzi, și intervenim pentru a o anvelopa și integra în ansamblul respectiv, să nu fie cea mai veche clădire dintre ele.

În paralel, am cumpărat castelul de la Moșnița, unde mutăm secția de psihiatrie de pe Văcărescu. La Ciacova vom avea un centru pentru recuperarea minorilor cu adicții și dependenți de tot felul de substanțe, în general de consumul de droguri, acolo sunt cei mai vulnerabili.

Care e stadiul investiției acolo?

Se constituie garanția și ordinul de începere urmează să fie semnat, apoi încep lucrările efective. Este o finanțare din partea Consiliului Județean Timiș și am ambiția ca prima administrație din România, că vorbim de primării sau de județe, să fie Timișul, încă o dată să fim primii cu acest centru de noapte pentru recuperarea dependenților de tot felul de substanțe, droguri în general.

O să facem și un centru de zi pentru cei care depășesc momentele critice și au nevoie în apropierea Timișoarei de un centru în care să meargă zilnic, dar în rest să meargă la serviciu, la școală și așa mai departe. Și în paralel să facem și pentru adulți, pentru că avem această problemă: facem un centru pentru minori. Când minorul face 18 ani și o zi, ce facem cu el a doua zi? Nu avem niciun loc în care să-l ducem mai departe.

Încercăm, identificăm spații, dacă putem chiar clădiri prin jurul Timișoarei, pe care să le preluăm de la administrațiile locale și să investim repede, să avem centru de zi și centru de noapte pentru minori, centru de zi și centru de noapte pentru adulți, astfel încât să avem un sistem integrat de recuperare a dependenților.

Va fi prima dată în România când se întâmplă așa ceva, primul județ care va face asta și va fi cu costuri suportate de la stat, adică nu sunt niște poveri foarte grave. Astăzi, Doamne ferește să fii părintele unui copil care e dependent de consumul de droguri că n-ai unde să-l tratezi, și dacă vrei să-l duci undeva, este atât de scump că nu-ți poți permite. Și atunci statul e obligat, dacă nu este în stare să prevină cumva acest trafic, consum, măcar să fie în stare trateze cauzele pentru că nu putem să-i lăsăm pe copiii atât de vulnerabili.

Revenind la Centrul de Mari Arși, când s-ar putea face recepția clădirii?

Probabil că anul acesta vor fi gata lucrările de construcție și până în primăvara-vara viitoare ar trebui să existe și dotarea și echipamentele. E foarte important de menționat că îl vedem de la stradă, e un mastodont acolo construit. E un centru cu șase paturi pentru mari arși nouă paturi pentru arși. În noul spital se va muta o mare parte din terapia intensivă. Acolo se va muta Unitatea de Primiri Urgențe. 22 de săli de operații vor fi în noua clădire. Ea nu va deservi doar marii arși. Va fi primul spital din România care va avea secție de mari arși la standardele cele mai înalte, la zece ani de la Colectiv. Primul județ care construiește un astfel de centru de mari arși este Timișul, cu fonduri de la Banca Mondială, cu fonduri proprii.

Am insistat foarte mult la București pentru acest obiectiv. Dar el va deservi o mare parte din ceea ce înseamnă Spitalul Județean de astăzi, care și-a cam depășit vremea, se apropie de 50 de ani și nu mai e la standardele occidentale în ceea ce privește traseele și toate fluxurile necesare. Ambiția noastră e să mai construim un corp de clădire și să mutăm acolo tot ce înseamnă patologii invazive, cele expuse la riscuri nozocomiale, astfel încât să rămână zona administrativă și patologiile mai ușoare în vechiul spital. Și dacă politicieni de dreapta, acum zece ani spuneau că Timișoara și Timișul nu sunt buricul pământului ca să merite un spital, și-am ratat trenul atunci, iată că astăzi putem spune că în doi, trei ani, când vom avea gata și secția de psihiatrie de la Moșnița, când avem și IROT gata, când e și Centrul de Mari Arși gata și sper și clădirea nouă de lângă Județean, despre care n-am prea vorbit – asta e strategia noastră, să nu speriem lumea cu gradul de investiții – să avem, practic, primul spital regional din România.

Ca deputat ați susținut construcția unui corp nou de clădire la Spitalul de Copii „Louis Țurcanu”. Acum ce ați mai putea face?

Nu vreau să intru într-o polemică cu nimeni, dar să știți că am avut discuții inclusiv în ultima conferință de presă la Timișoara cu ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, care e timișorean de-al nostru și a fost susținut de noi să ocupe acea poziție. Evident că ne dorim ca investițiile să continue în Timiș. Am spus public că avem o datorie față de Spitalul de Copii. E al Primăriei Timișoara, a fost preluat acum șase ani la un grad de 96% de progres și după cinci ani și jumătate au terminat cei 4% și nu au echipamente. Dar când e vorba de sănătate, nu-și au loc disputele și eu sunt deschis.

Am avut deja contacte cu noul manager. Există mecanisme foarte bine cunoscute, contacte cadru, licitate, clauze suspensive și când sunt bani, de obicei la final de an mai rămân niște bani, ministerul să aloce sumele respective. În acest moment, nu există așa ceva. Trebuie un pic de bunăvoință și din partea asta, dar eu sunt deschis chiar să sprijinim financiar dacă e nevoie dotarea pentru că e important și acest spital, nu există dubii, și să facem toate demersurile și lobby-ul necesar ca ministerul să finanțeze acest obiectiv.

Care e stadiul lucrărilor la Centrul de recuperare medicală de la Lovrin?

S-au săpat fundațiile, s-a dat de apă, acolo e apă geotermală în toată zona, de aceea s-a și ales locația Lovrin pentru a face acest centru de recuperare, traumatologie, ortopedie. E bună apa termală în astfel de situații, s-au găsit soluțiile tehnice, avansează, suntem în grafic cu el. Banii îi avem, este o cofinanțare, Consiliul Județean Timiș și fonduri transfrontaliere. Probabil vom avea un record de absorbție de fonduri europene la finalul exercițiului. Toate proiectele pe care le aveam pe PNRR au fost menținute și sunt finanțate în continuare. N-am pierdut niciun leu din PNRR la nivelul Consiliului Județean Timiș. Centrul de la Lovrin este parte integrată a Spitalului Regional.

Revin un pic la Institutul Oncologic. Mulți ne-au spus: de ce ați demolat clădirea aceea că era bună? 30 de ani a stat în ploaie, în zăpadă, în frig, nu era bună. Dar și dacă ar fi fost bună, să adaptezi o clădire proiectată în anii 90, standardelor din 2025, nu se poate. Gândiți-vă numai că încăperea pentru blocul operator de astăzi, când toate acele aparate coboară din tavan, trebuie să aibă o înălțime de 5-6 metri. Nicio clădire în 1990 nu se făcea pentru spital mai mult de 2,70 metri. Nu erau buncărele pentru radioterapie, că nu se făcea atunci.

Trebuie să găsim formula prin care investim în permanență și de aceea a fost nevoie să demolăm acea ruină, nu mai corespundea tehnic. Și am reușit să demolăm o clădire care reprezenta eșecul clasei politice timișorene, pentru că 30 de ani n-a reușit nimeni să găsească surse de finanțare și s-au construit spitale, câte cinci în alte orașe. De ce n-am reușit noi?

Într-adevăr, e o problemă, dar acesta e unul din motivele pentru care evit în permanență să intru în polemică cu administrația municipiului Timișoara, deși mă provoacă. Joacă polițistul bun, polițistul rău, unul vorbește frumos, altul mă atacă, măcar dacă ar ataca cu chestiuni pertinente. Nu răspund pentru că am nevoie de colaborare cu primăria, să găsim o formulă prin care să integrăm toate aceste investiții importante, pentru că depind de ambele instituții.

Pe Stadionul „Dan Păltinișanu” e gata demolarea?

Cred că în două săptămâni de acum înainte finalizăm debarasarea. S-a terminat demolarea, se cară ultimele camioane de pământ, s-a dus nocturna. Urmează să dea instanța câștigătorul și să înceapă efectiv partea de proiectare, care durează câteva luni. Eu mi-aș fi dorit ca în perioada demolării să avem proiectarea gata. Din păcate, contestația dintre firme a făcut imposibil acest lucru. Mai durează șase luni în care vom sta cu stadionul demolat.

Noi ne-am asumat acea cofinanțare pe care premierul Bolojan a cerut-o din partea autorităților locale de 20% pentru a începe lucrările la stadion. Avem banii, vrem să îi alocăm, putem începe chiar pe banii noștri și Guvernul să intervină abia în anii următori, după ce se epuizează partea noastră de cofinanțare, după ce avem ordinul de începere și suntem în faza în care locul 2 s-a contestat cu locul 1 și urmează decizia. Dacă n-ar fi fost greva judecătorilor s-a fi judecat. S-a amânat, probabil că anul acesta vom avea definitiv dat de instanță un câștigător, se dă ordinul de începere. Începe proiectarea și după aceea urmează execuția.

După aceea ne apucăm de Sala Polivalentă, din nou avem această strategie, nu mergem cu 20 de proiecte odată. Trebuie să recunoaștem, după 30 și ceva de ani în care nu s-a investit nimic în Timiș, de 2-3 ani, de când am schimbat această paradigmă împreună cu Sorin Grindeanu, avem zeci de investiții, miliarde de euro aduși, iar bucureștenii și alții nu spun, dom’le, voi n-ați avut 30 de ani, deci acum aveți dreptul. Spun: «măi, e cam mult la voi». Nu-i mult și atrag atenția că dacă nu ținem ritmul acesta încă 5-6 ani măcar, nu revenim pe poziția pe care am fost în anii 90 și chiar la începutul anilor 2000 pe prima poziție, dacă dăm la o parte regiunea București.

În rest, va fi finalizată și descărcarea la Sânandrei, care, în sfârșit, după 15 ani de când s-a finalizat autostrada care merge la Nădlac, se descarcă în buza orașului, în patru benzi pe Calea Aradului, nu prin Remetea, nu prin Giarmata și Dumbrăvița cum e astăzi, o inepție. Mai lucrăm la încă două descărcări, una care să fie o centură pentru Remetea Mare și alta prin nordul aeroportului, și apoi vom fi efectiv foarte bine din punctul acesta de vedere. Târziu, dar mai bine mai târziu decât niciodată.

Studiul de Fezabilitate pentru dublarea Centurii de Nord la două benzi pe sens este în lucru. Ordinul de începere la Centura Vest cu două benzi pe sens este în curs de a fi elaborat. Noi am și transferat toată cantitatea de pământ de la stadion pe Centura Vest ca să ajutăm acolo. Suntem aproape gata cu proiectarea, am ales traseul unde se va descărca pasajul de pe Drumul Boilor, practic să trecem peste Centura Sud, care se aglomerează într-un nod la Drumul Boilor. Urmează să se dea ordinul de începere și la primul lot din autostrada Timișoara-Moravița. Avem multe investiții fără precedent mi-ar plăcea să cred. Lucrăm la SF-ul de la baza sportivă de la Giroc.

După 19 ani și jumătate de când a fost închis, am început efectiv lucrările de construcție, de consolidare și renovare a Castelului Huniade. Lucrăm, în paralel, și la SF-ul pentru Bastion, unde vrem să fie un nou centru multifuncțional și deschis publicului, acces pe Bastion, o zonă de parc pe Bastion și multe alte investiții în zonă.

Spunea tot cineva de la primărie că noi de la Consiliul Județean avem proiecte faraonice, nefinanțate, cu referire la IROT. Iată că eu răspund așa: numai având proiecte ambițioase, nu le-aș spune neapărat faraonice, putem să ne dezvoltăm. Județele și municipiile care au reușit să facă dezvoltare și să atragă primele bani europeni s-au pregătit din timp, cheltuind bani pe studii, pe proiecte, pe expropieri, astfel încât să fie punctați foarte bine când se deschide axa, că noi știm axele de finanțări europene care se deschid.

Noi avem consultanți, eu sunt președintele Uniunii Consiliilor Județene din România și avem reprezentanți la Bruxelles, transmitem informațiile către președinții consiliilor județene și către primari. Trebuie doar să fii harnic, să pregătești pașii, cum au făcut-o alții, și de aceea când se împarte un miliard, aceleași județe le iau de fiecare dată, pentru că sunt avansați și pe punctaje au câștig de cauză. Deci proiecte faraonice, ambițioase, înseamnă dezvoltare.

Noi propuneam înființarea acelui consorțiu de spitale la nivelul județului Timiș, să nu mai dezvoltăm haotic. Astăzi, repet, am mai spus asta, toate spitalele cumpără același aparat și niciunul nu cumpără un alt tip de aparat atât de necesar, ori pentru că nu-i profitabil, ori pentru că nu vorbesc între ele. Dar e nevoie ca un județ să aibă și un tratament pentru o patologie care nu e atât de bănoasă pentru spitale sau pentru medici.

E nevoie de constituirea unui consorțiu, care să decidă efectiv ce face spitalul de la Jimbolia, ce face spitalul de la Sânnicolau Mare, ce face Spitalul Municipal, altfel nu facem decât să investim și la Județean și la Municipal în buncăre și să nu avem un alt tip de investiție nicăieri.

Cu cine ați discutat despre idee până acum?

E foarte greu să treci peste orgoliile politicienilor pe această chestiune. Eu chiar am fost dispus să cedăm autoritatea către Ministerul Sănătății, astfel încât să nu fie interpretabil că punem politic. Dar comparați Județeanul cu Municipalul: unul e un spital modern și este în curs de a deveni un spital la standarde occidentale, iar celălalt, să-mi fie iertată expresia, e un ghetou. Până la urmă, indiferent care e explicația, nepăsare sau lipsă de bani, e clar că direcția e greșită.

Hai să schimbăm ceva, dacă dincoace lucrurile au mers. Repet, noi avem o maternitate nou-nouță, Bega, dincolo a căzut acoperișul pe ei și au trebuit să închirieze o clădire. Nu asta e soluția, să închiriem o clădire și să o adaptăm. Important e să construim una nouă.

Haideți să ne punem la masă, să hotărâm care sunt direcțiile pe toate tipurile de infrastructură, dar cea sanitară e cea mai importantă, e vorba de viață și de moarte. Dacă n-ai făcut podul și mai stai zece minute în trafic, nu moare nimeni. Când e vorba că n-ai unde să tratezi cancerul, n-ai spitale, ai infecții nosocomiale, asta nu e de joacă. Aici nu-i pe criterii politice, pe influența pe care o are unul sau altul. De aceea, cred că ar trebui să stăm la masă, să găsim împreună, să stabilim, nu noi, specialiștii, care este direcția pe care trebuie acest județ cinci ani sau în zece ani să se ducă și să facem tot ce ține de noi, să investim, să ajungem acolo.

(…) Am rezerve, cu tot respectul, în soluția propusă, parteneriat public-privat, pentru că în timp ce noi investim în aceste spitale din bani publici, va fi foarte greu ca cineva să meargă la un spital care e în parteneriat public privat și acolo să-ți taxeze mai mult decât asigurarea medicală. Cert este că e nevoie de un spital nou. Suntem parteneri cu primăria pe subiectul acesta, chiar în condițiile în care suntem acuzați, repet, că am pierdut o finanțare de 15 milioane de euro ca să luăm una de 250 de milioane de euro, dacă asta poate fi o acuzație a unui om normal la cap.

Suntem parteneri, vrem să investim. Dacă e nevoie să colaborăm, suntem deschiși să colaborăm și pe construcția unui spital pentru că municipiul Timișoara, se uită, este parte a județului Timiș. Consiliul județean înseamnă și Timișoara.

Ați renunțat la ideea înființării unui complex muzeal care să reunească Muzeul Național al Banatului, Muzeul Național de Artă și Muzeul Satului Bănățean?

N-am renunțat, avem niște dificultăți din punct de vedere legislativ. Noi am fost concentrați și am terminat organigrama, avem, am spus-o și zilele trecute, peste 500 de oameni mai puțini. Oameni, nu posturi goale. Mai sunt și câteva alte sute de posturi goale care erau bugetate și banii erau dați prin sporul la final de an, deci avem o mie de posturi, probabil mai puțin decât în ianuarie anul trecut și mai mult de 500 posturi ocupate. Și n-am terminat aici.

Urmează la instituțiile de cultură, ori că le comasăm, ori că își fac propriile restructurări, acolo unde e nevoie, unde se poate restructura, pentru că la cultură nu te uiți doar la profit. Trebuie să înțelegi că arta și cultura costă bani și deocamdată nu produce. Mai sunt în aparatul propriu, în subordonate, câteva zone în care nu ne-am concentrat.

Evidența populației și alte structuri de unde estimez că mai putem disponibiliza în anii următorii, între 200 și 300 de persoane. Adică noi putem fi cu 700-800 de oameni mai puțini anul viitor decât am fost la început. Asta înseamnă economie spre 20 de milioane de euro în fiecare an, ceea ce este imens, atât a costat maternitatea.