Conf.univ.dr. Almaşi Gabriel-Vicenţiu, de la Facultatea de Muzică și Teatru a Universității de Vest din Timișoara, a primit miercuri, 7 decembrie, un prestigios premiu acordat de Academia Română, și anume Premiul „George Enescu“ în secțiunea Arte, Arhitectură și Audiovizual.

Distincția i-a fost acordată compozitorului Gabriel Almași pentru lucrarea sa „Themes/Anthemes”. Acest Opus, premiat și de Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România în anul 2021, este dedicat orașului Timișoara, iar prima audiție a avut loc în 28 februarie 2020, la Filarmonica „Banatul”.

„Premiile Academiei Române «reprezintă cea mai prestigioasă recunoaștere românească acordată unui creator sau om de știință, din ţară sau din străinătate, pentru meritul de a fi contribuit, prin activitatea şi opera sa, la dezvoltarea culturii şi ştiinţei româneşti», iar acest lucru mă onoreză și mă responsabilizează în același timp, cu atât mai mult cu cât acest premiu poate fi acordat doar o singură dată în viață. În urmă cu 39 de ani, această distincție i-a fost acordată maestrului Remus Georgescu pentru oratoriul ”Ecouri”, ceea ce mă emoționează și mai mult… ne este foarte dor de El”, a spus compozitorul Gabriel Almași.

În compunerea lucrării, spune Gabriel Almași, a fost inspirat de Sorin Petrescu, iar lucrarea este dedicată centenarului Orchestrei Timișorene.

„Am plecat de la încifrarea (melograma) numelui orașului care m-a adoptat, Timișoara, prin combinarea sunetelor din gamă în diferite notații Ti=Si, Mi=Mi, S=Mib, O=Do, A=La, R=Re, A=La. Am creat astfel un mod, o melodie cu numele orașului. După care i-am găsit un titlu: Themes/Anthemes. Acesta reprezintă un joc de cuvinte între Themes – care însemnă „temă” sau „castrum regium Themes”- cum este menţionată Timișoara în izvoarele medievale timpurii, și Anthemes – lipsa temei. Acest joc sugerează și forma piesei, o intercalare între tema (muzicală) și lipsa ei. Creația e o joacă uneori, iar fetița mea jucându-se, a intrat în camera mea în timp ce compuneam, lăsând să treacă prin ușa deschisă un fragment din muzica lui Ceaikovski pe care o asculta. Momentul l-am marcat în partitură cu un citat scurt”, a mai explicat compozitorul.