Problemele la Aeroportul Internaţional Timişoara au început în momentul în care compania Carpatair a acuzat managementul instituţiei că acordă ajutor de stat companiei Wizz Air, principalul competitor pe piaţa timişoreană, prin practicarea unor discount-uri prea mari.
Acuzaţiile s-au transformat într-o serie de procese, atât între Carpatair şi Wizz Air, cât şi între Carpatair şi Aeroportul Internaţional Timişoara (AIT). Pe surse se vorbeşte şi de intervenţii pe care directorul companiei Carpatair le-ar face la Ministerul Transporturilor pentru schimbarea directorului Aeroportului Internaţional Timişoara.
Directorul AIT, Daniel Idolu, susţine însă că de vină pentru toate problemele companiei Carpatair este chiar managementul acesteia. Astfel, acesta a explicat că această companie, din 2007 şi până în prezent a folosit Aeroportul Internaţional Timişoara drept nod aerian aerian. Acest lucru înseamnă că doar între 13 şi 20 la sută dintre pasagerii Carpatair plecau sau veneau în Timişoara, restul aflându-se în tranzit între destinaţiile din vest şi est ale companiei. În opinia directorului AIT, problemele Carpatair nu au fost provocate de venirea Wizz Air la Timişoara, ci atunci când compania moldoveană a închis, din motive care lui nu îi sunt cunoscute, mai multe destinaţii.
„Reţeaua Carpatair era, la un moment dat, de 37 de aeroporturi. Aeroportul Internaţional Timişoara e doar un singur aeroport din cele 37. Matematic, Aeroportul Internaţional Timişoara putea afecta doar procentul de 13 la sută din pasageri care, în 2008, veneau sau plecau de la Timişoara. În 2008 (Wizz Air – n.r.) au deschis curse către Londra, destinaţie pe care Carpatair nu o oferea. Nu opera atunci nimeni pe Londra. Din toată harta de operare a companiei Carpatair şi acum sunt doar trei rute paralele: Roma, Veneţia şi Milano. Nu văd cum puteau acestea influenţa Carpatair”, a spus Idolu.
El a explicat că şi pe rutele paralele, atât Carpatair cât şi Wizz Air au înregistrat creşteri ale numărului de pasageri din 2008 şi până în 2012, an în care se observă o scădere a numărului de pasageri ai Carpatair.
„Numărul pasagerilor pe aceste trei destinaţii au crescut în anii 2008-2012 pentru ambele companii, chiar dacă Wizz Air opera deja pe piaţă”, a mai spus directorul AIT.
Idolu a explicat că acest lucru se datorează tocmai faptului că această companie nu mai opera în 2012 pe mai multe aeroporturi, atât din ţară, cât şi din străinătate, iar nodul aerian al acesteia nu mai era astfel alimentat.
„Carpatair a crescut odată cu aeroportul. (…) Aeroportul nu e de vină că s-au retras de pe Constanţa, Cluj, Bucureşti, Sibiu. Nodul acesta nefiind alimentat nici din vest şi nici din est a căzut afacerea. A căzut şi aeroportul ca venituri, ne afectează foarte rău. Şi veniturile din Carpatair au scăzut foarte mult”, a explicat Idolu.
Directorul AIT s-a referit şi la acuzaţiile de acordare a unor preţuri preferenţiale companiei Wizz Air. Potrivit datelor furnizate de acesta, în 2008, Wizz Air plătea pentru fiecare pasager Aeroportului Internaţional Timişoara în jur de 10 euro, în timp ce Carpatair avea un tarif per pasager de 4,3 euro. În 2009, Wizz Air plătea 11,18 euro per pasager, în timp ce Carpatair 3,79 euro. În 2010, Wizz Air a început să beneficieze de discounturi, ajungând să plătească 5,87 de euro per pasager, în timp ce Carpatair plătea 3,65 euro. Începând din 2011, tarifele pentru cele două companii au început să fie similare, cu un mic avans pentru Wizz Air, ajungându-se ca în 2012 Carpatair să plătească 5,09 euro per pasager, în timp ce Wizz Air plăteşte 5,80 de euro.
Idolu a explicat că, faţă de „preţurile de raft”, există anumite discount-uri pe care Aeroportul Internaţional Timişoara le poate acorda companiilor aeriene, acestea depinzând de volumul pasagerilor. În acest sens, Idolu a afirmat că Wizz Air a câştigat mulţi pasageri prin politica de preţ practicată, în timp ce Carpatair, care a avut mai multe evenimente aviatice în aceşti ani, concomitent cu reducerea numărului de zboruri, a pierdut din volumul de pasageri.
„Avem un preţ de raft şi o grilă de discount în funcţie de volum. Pe principiul acesta ne-am bazat: măreşte volumul, tarifele scad şi toată lumea e mulţumită. Acum încep să nu li se mai dea discounturi (companiei Carpatair – n.r.), pentru că le scade volumul şi le creşte preţul”, a explicat Idolu.
În plus, susţine directorul AIT, Carpatair are datorii de milioane de euro către aeroport, motiv pentru care s-a decis încasarea banilor în avans pentru serviciile prestate. La data publicării acestei ştiri, conform oficialilor aeroportului timişorean, Carpatair datora 3,3 milioane de lei şi 1,9 milioane de euro.
Reacţia Carpatair: Prejudiciul cauzat companiei de Aeroportul din Timişoara depăşeşte 10,5 milioane de euro
În replică, la solicitarea reporterilor www.tion.ro, oficialii companiei Carpatair au afirmat că prejudiciul adus de Aeroportul Internaţional Timişoara prin măsurile discriminatorii practicate în perioada 2008-2012 depăşeşte 10,5 milioane de euro.
„Prejudiciul cauzat companiei Carpatair de către Aeroportul Internaţional Timişoara depăşeşte suma de 10,5 milioane de euro şi se datorează măsurilor discriminatorii practicate de către AIT în perioada 2008 -2012. Suma menţionată se referă doar la perioada 2010-2011, când, datorită politicilor tarifare ilegale practicate de conducerea aeroportului Timişoara, a fost voit favorizat un concurent direct – compania maghiară Wizz Air. Tarifele şi politicile comerciale respective au fost declarate ilegale fiind dispusă şi anularea măsurilor în cauză prin hotărârea definitivă şi irevocabila a Curţii de Apel Piteşti din 16 noiembrie 2012. Carpatair a solicitat în instanţă recuperarea acestui prejudiciu, procesul fiind în derulare, începând cu data de 26 martie 2013, la Curtea de Apel Timişoara”, se arată în răspunsul primit la solicitarea www.tion.ro.
Mai mult, oficialii Carpatair susţin că reprezentanţii Aeroportului Internaţional Timişoara refuză să recupereze 4 milioane de euro de la compania Wizz Air.
„În plus faţă de acţiunea de recuperare a prejudiciilor cauzate Carpatair a mai depus şi o cerere de chemare în judecată prin care solicităm instanţelor să oblige Aeroportul Timişoara să recupereze neîntârziat de la Wizz Air suma de 4 milioane euro – ajutor de stat ilegal acordat companiei maghiare în perioada de referinţă 2010-2011– ajutor care a fost anulat prin decizia irevocabilă a Curţii de Apel Piteşti din 16 noiembrie 2012. Acţiunea noastră este justificată de faptul că reprezentanţii conducerii aeroportului refuză să recupereze această sumă din iniţiativă proprie. Valoarea totală a ajutorului de stat pe care AIT este obligat să-l recupereze de la beneficiar până în prezent – lucru pe care nu l-a făcut – se ridică în acest moment la peste 6.5 milioane euro, ţinând cont şi de sentinţa irevocabilă din 16 mai 2012 a Camerei de Arbitraj de la Cluj, care a obligat Wizz Air la plata a 2,5 milioane euro. Aceasta sumă totalizează datorii ale Wizz Air către AIT vechi încă din 2009 şi pe care conducerea Aeroportului Timişoara nu le-a recuperat nici în prezent”, se mai arată în răspunsul Carpatair.
În ceea ce priveşte sumele pe care Carpatair le datorează Aeroportului Internaţional Timişoara, oficialii companiei moldovene spun că le-au contestat în instanţă.
„Sumele pe care le vehiculează Aeroportul Timişoara sunt contestate de Carpatair în instanţele de judecată pe motiv că au fost facturate abuziv de către Aeroportul Timisoara tocmai pentru a favoriza compania Wizz Air”, se mai arată în răspunsul primit.
Cât priveşte o eventuală retragere a companiei de pe Aeroportul Internaţional Timişoara din cauza acestor conflicte, Carpatair răspunde: „Carpatair nu a afirmat niciodată acest lucru. (…) La Timişoara noi avem sediul social şi baza principala de operare, personalul calificat pentru toate activităţile de bază ( echipaje, tehnicieni, centru operational de zbor, call center etc). Dacă până acum operarea noastră era concentrată în proporţie de peste 90% prin Aeroportul Timişoara, acum ne vom orienta spre dezvoltarea de zboruri directe şi de pe alte aeroporturi, din România sau de afară. Vorbim aici de zboruri directe din Chişinău spre Roma, Veneţia şi Milano, din Bacău spre Roma şi Milano şi din Craiova spre Roma – şi vor mai urma şi altele. Într-adevăr, Timişoara nu va mai fi beneficiarul absolut al tuturor rutelor dezvoltate de Carpatair, dar rămânem în continuare aici şi vom zbura pe destinaţiile noastre clasice spre Italia şi Germania, iar în măsura în care lucrurile se vor indrepta în ceea ce priveşte distorsionarea concurenţei, vom analiza şi deschiderea de rute noi”.
Citiți principiile noastre de moderare aici!