Potrivit lui Alfred Simonis, în ultimii 20 de ani „ni s-a explicat că nu se poate face nimic aici, ba că nu sunt bani, că nu sunt avize, ba că nu avem constructor. Iată că noi am găsit de toate. La Castelul Huniade se lucrează și se lucrează chiar într-un ritm bun”.

„Unora le-a plăcut și le place să vorbească despre identitate, despre patrimoniul orașului, și asta în timp ce au lăsat să se degradeze cel mai impunător monument timișean. Practic, vorbim despre un eșec administrativ continuu, de birocrație, de pasarea responsabilității.

Noi ne-am angajat, însă, anul trecut să redăm orașului, județului Timiș, de ce nu Banatului, acest simbol al trecutului, și asta printr-un proiect de 125 de milioane de lei. Ne dorim să terminăm lucrările la aripa de nord-vest anul acesta, iar în următoarea perioadă ritmul va fi accelerat”, spune președintele CJT.

Stadiul lucrărilor

Restaurarea Castelului Huniade se realizează printr-un proiect de aproximativ 125 milioane de lei, iar contractul a fost atribuit asocierii Construcții Erbașu S.A. – EURAS SRL, contract semnat în vara lui 2025. Lucrările includ consolidarea fundațiilor, refacerea zidurilor, îndepărtarea umidității și restaurarea finisajelor originale, cum ar fi marmura, tâmplăria și decorațiunile.

În prezent, pe întreaga lungime a castelului a fost montată schela, iar în interior se decapează pereții și se scoate marmura roșie de Moneasa pentru a fi pusă în siguranță până la finalizarea lucrărilor brute. Totodată, continuă lucrările de consolidare a fundațiilor și de injectare în sol, pentru a preveni eventualele deplasări sau alunecări ale clădirii.

Specialiștii continuă cercetările arheologice în anumite zone ale castelului. Până acum au fost descoperite tronsoane din zidul de incintă al castelului ridicat în perioada lui Iancu de Hunedoara, precum și fragmente de ziduri datând din secolul al XIV-lea, aparținând reședinței regale construite de Carol Robert de Anjou. Aceste descoperiri completează cercetările arheologice anterioare desfășurate între 2004 și 2012.

Alfred Simonis a spus că a cerut echipelor de lucru să respecte graficele stabilite, astfel încât la începutul anului viitor să poată fi deschisă o parte a monumentului.

Castelul Huniade a fost construit în secolul XIV de Carol Robert de Anjou, regele Ungariei, și reconstruit în secolul XV de Iancu de Hunedoara. De-a lungul istoriei, clădirea a suferit daune în urma cutremurelor, asediilor otomane și Revoluției Maghiare din 1848–1849. Aripa de nord a fost refăcută în 1856, iar după 1948 clădirea a fost preluată de Muzeul Banatului.

După finalizarea lucrărilor, Castelul Huniade se dorește a fi unmuzeu modern, cu spații pentru expoziții, dotări tehnologice și facilități pentru organizarea de evenimente culturale.Constructorul va asigura o garanție de 10 ani pentru lucrările efectuate.

Aripa nord-vest, promisă și înainte ca Timișoara să fie Capitală Culturală

Discuțiile privind deschiderea parțială a Castelului Huniadedatează încă din 2022, când autoritățile estimau că vizitatorii ar putea vedea o parte a clădirii în 2023, anul în care Timișoara deținea titlul de Capitală Europeană a Culturii. La momentul respectiv, Castelul era închis de aproape 16 ani din cauza stării avansate de degradare, fiind considerat periculos pentru public.

Autoritățile explicau că lucrările de restaurare și consolidare urmau să fie realizate etapizat, pe mai multe sectoare, cu finanțări mixte: PNRR, fonduri europene transfrontaliere și contribuții ale Consiliului Județean Timiș. Planul prevedea restaurarea frescelor, a tâmplăriei și a feroneriei, precum și consolidarea fundațiilor și acoperirea curții interioare.

Președintele CJ Timiș de la acea vreme, Alin Nica, declara că se dorea ca măcar o parte a aripei nord-vest să fie funcțională pentru evenimente culturale, dar sublinia că siguranța vizitatorilor trebuie pusă pe primul loc, iar deschiderea completă a Castelului presupune resurse și timp considerabile.