Potrivit lui Alfred Simonis, în ultimii 20 de ani „ni s-a explicat că nu se poate face nimic aici, ba că nu sunt bani, că nu sunt avize, ba că nu avem constructor. Iată că noi am găsit de toate. La Castelul Huniade se lucrează și se lucrează chiar într-un ritm bun”.
„Unora le-a plăcut și le place să vorbească despre identitate, despre patrimoniul orașului, și asta în timp ce au lăsat să se degradeze cel mai impunător monument timișean. Practic, vorbim despre un eșec administrativ continuu, de birocrație, de pasarea responsabilității.
Noi ne-am angajat, însă, anul trecut să redăm orașului, județului Timiș, de ce nu Banatului, acest simbol al trecutului, și asta printr-un proiect de 125 de milioane de lei. Ne dorim să terminăm lucrările la aripa de nord-vest anul acesta, iar în următoarea perioadă ritmul va fi accelerat”, spune președintele CJT.
Stadiul lucrărilor
Restaurarea Castelului Huniade se realizează printr-un proiect de aproximativ 125 milioane de lei, iar contractul a fost atribuit asocierii Construcții Erbașu S.A. – EURAS SRL, contract semnat în vara lui 2025. Lucrările includ consolidarea fundațiilor, refacerea zidurilor, îndepărtarea umidității și restaurarea finisajelor originale, cum ar fi marmura, tâmplăria și decorațiunile.
În prezent, pe întreaga lungime a castelului a fost montată schela, iar în interior se decapează pereții și se scoate marmura roșie de Moneasa pentru a fi pusă în siguranță până la finalizarea lucrărilor brute. Totodată, continuă lucrările de consolidare a fundațiilor și de injectare în sol, pentru a preveni eventualele deplasări sau alunecări ale clădirii.
Specialiștii continuă cercetările arheologice în anumite zone ale castelului. Până acum au fost descoperite tronsoane din zidul de incintă al castelului ridicat în perioada lui Iancu de Hunedoara, precum și fragmente de ziduri datând din secolul al XIV-lea, aparținând reședinței regale construite de Carol Robert de Anjou. Aceste descoperiri completează cercetările arheologice anterioare desfășurate între 2004 și 2012.
Alfred Simonis a spus că a cerut echipelor de lucru să respecte graficele stabilite, astfel încât la începutul anului viitor să poată fi deschisă o parte a monumentului.
Castelul Huniade a fost construit în secolul XIV de Carol Robert de Anjou, regele Ungariei, și reconstruit în secolul XV de Iancu de Hunedoara. De-a lungul istoriei, clădirea a suferit daune în urma cutremurelor, asediilor otomane și Revoluției Maghiare din 1848–1849. Aripa de nord a fost refăcută în 1856, iar după 1948 clădirea a fost preluată de Muzeul Banatului.
După finalizarea lucrărilor, Castelul Huniade se dorește a fi unmuzeu modern, cu spații pentru expoziții, dotări tehnologice și facilități pentru organizarea de evenimente culturale.Constructorul va asigura o garanție de 10 ani pentru lucrările efectuate.
Aripa nord-vest, promisă și înainte ca Timișoara să fie Capitală Culturală
Discuțiile privind deschiderea parțială a Castelului Huniadedatează încă din 2022, când autoritățile estimau că vizitatorii ar putea vedea o parte a clădirii în 2023, anul în care Timișoara deținea titlul de Capitală Europeană a Culturii. La momentul respectiv, Castelul era închis de aproape 16 ani din cauza stării avansate de degradare, fiind considerat periculos pentru public.
Autoritățile explicau că lucrările de restaurare și consolidare urmau să fie realizate etapizat, pe mai multe sectoare, cu finanțări mixte: PNRR, fonduri europene transfrontaliere și contribuții ale Consiliului Județean Timiș. Planul prevedea restaurarea frescelor, a tâmplăriei și a feroneriei, precum și consolidarea fundațiilor și acoperirea curții interioare.
Președintele CJ Timiș de la acea vreme, Alin Nica, declara că se dorea ca măcar o parte a aripei nord-vest să fie funcțională pentru evenimente culturale, dar sublinia că siguranța vizitatorilor trebuie pusă pe primul loc, iar deschiderea completă a Castelului presupune resurse și timp considerabile.
Pe aceeași temă:
Trimite articolul
X
AH says: Am citit articolul pina la mentionarea ‘Erbasu’ …. evident bani aruncatzi direct in buzunaru unuia care nu are nici o legatura cu TM …. politicianul cu succes, cel care minte frumos”’
-
Romania says:
@HE HE HE: Se dau 10 licitanti: 1 din TM, 1 din afara tarii, restul din tara. Pretul lucrarii: 10 milioane de euro cu tva inclus. Cel din afara oferteaza lucrarea cu 7,5 milioane de euro cu tva inclus, cei din tara intre 7,6 si 9,9 milioane de euro cu tva inclus, cel din TM 15 milioane de euro. Pe care l-ai alege, stiind ca banii vin din UE, de la 500 de milioane de cetateni si trebuie justificat fiecare cent, niciun ban din bugetul tarii sau cel local, toti banii nerambursabili? Mai mult decat atat, cel din TM nu a lucrat niciodata in domeniul lucrarii contractate, iar pentru ce lucrase avusese probleme cu termenele si calitatea lucrarii. Sa iti auzim behaielile, sugemuistule rusofil din găoaza lui guru Păcălici!
-
gogu says:
raspunsul corect e ca daca n-ai bani, vinzi unuia care e capabil (in cazul asta, cu restrictii pe demolarea unui obiectiv istoric). vad ca esti expert in cheltuit banii altora. daca nu se poate, se pune lacat si nu se mai toarna bani degeaba.
-
-
Gogu says:
Și care, printre altele,e unul din sponsorii PSD. Ce uită Simonis e faptul că în ultimii 20 de ani la conducerea CJT a fost fie PSD fie USL.
neo 
Sofian says: Castelul Huniade se restaurează în ritm de melc.
Nu interesează pe nimeni soarta lui.
Dacă ar fi trebuit să fie demolat și făcut un stadion în loc, ar fi fost inaugurat de mult timp… stadionul.
Muzeul Banatului (Castelul Huniade), de ani buni, este un jalnic “muzeu al… șantierului fără sfârșit”!
Uite că se poate. Uite că ține. Edilii și politicienii zilelor noastre ne dovedesc aceasta!
mara says: alfredo nu zice nimic despre fosta casa de oaspeti a lui Ceausescu de pe bv Loga care in anii ’90 a functionat ca hotel? Dupa 2000 CJT s-a asociat cu niste pseudo-investitori italieni pe motiv ca nu ar avea bani de renovare si modernizare. Au trecut peste 20 de ani si cladirea este parasita. Este cumva pierduta definitiv dar nu vrem sa recunoastem
Alexander 
Ppa 
dada