Vă prezentăm în continuare tradițiile și superstițiile românești pentru sărbătoarea pascală.

Lumânarea de la Înviere trebuie păstrată în casă şi aprinsă în caz de boală, calamităţi naturale ori supărări. Pasca, crucea de pe ea sau anafura sunt considerate de leac, de aceea se păstrează bucăţi din ea peste an.

În ziua de Paşte nu trebuie să dormi, pentru că vei fi somnoros tot anul. De asemenea, se spune că nu este bine să pui mâna pe sare pentru că îţi vor asuda mâinile la vară.

În dimieaţa primei zile de Paşte se mai spune că este bine ca toţi ai casei să se spele în apa în care se pun un ou roşu şi o monedă de argint, iar, după caz, un fir de busuioc sau urzică, pentru a fi sănătoşi tot anul. Cei care se vor spăla cu această apă vor fi tari ca banul, frumoşi ca oul, căutaţi ca busuiocul, aspri ca urzica. Tot astfel, după ce s-au întors de la biserică şi au adus azimă, toţi din casă trebuie să mănânce un ou roşu şi pască, pentru a fi sănătoşi ca oul şi curaţi ca pasca.

Masa din prima zi de Paşte este un prilej de reunire a familiei. De pe masă nu trebuie să lipsească bucatele tradiţionale, ouăle roşii, drobul şi friptura de miel, pasca cu brânză şi vinul roşu.

Există în tradiţia populară o regulă care trebuie respectată cu stricteţe. Astfel, în prima zi ouăle se ciocnesc „cap cu cap”, în a doua zi „cap cu dos”, iar în a treia zi „dos cu dos”. Cel care ciocneşte rosteşte „Hristos a înviat!”, iar celălalt răspunde „Adevărat a înviat”! Este bine ca din primul ou să mănânce toată familia, pentru a fi mereu împreună. De asemenea, oul trebuie să fie spart de către capul familiei şi tot el este cel care îl taie în atâtea felii câţi membri sunt în familie. Fiecare va lua câte o bucăţică şi nu o vor mânca pe toată deodată. Credinţa populară mai spune că cei care ciocnesc ouă în această zi se vor întâlni pe lumea cealaltă. Iar cei ce vor descoperi două gălbenuşuri într-un ou se vor căsători în curând. Există o credinţă populară care spune că, dacă te vei rătăci în pădure şi îţi aminteşti cu cine ai ciocnit primul ou de Paşte, vei găsi imediat drumul de întoarcere.

Se mai spune că cel ce moare în prima zi de Paşte va merge direct în Rai, căci în aceste zile uşile Raiului sunt deschise, iar ale iadului, închise. Cel ce se va naşte în prima zi de Paşte va avea noroc toată viaţa.

Tot în prima zi de Paşte vine iepuraşul cu coşul plin de ouă şi cadouri. Iepuraşul este simbolul fertilităţii, care, potrivit tradiției, a fost o pasăre rănită şi care, pentru a nu muri de foame, a fost transformată de o zeiţă în iepuroaică. După transformare, aceasta depunea ouă, de aici născându-se vorba „vine iepuraşul cu ouă”.

Tradiţia populară impunea unele restricţii clare pentru zilele de Paşte. În prima zi nu era permisă plecarea din sat, nu se mătura prin casă, nu se făcea mâncare, iar masa de sărbătoare nu se strângea timp de trei zile.

În vechea lume a satului, după-amiaza primei zile de Paşte, înainte de vecernie sau după această slujbă, lumea, tineri şi bătrâni deopotrivă se adunau în curtea bisericii pentru a ciocni ouă, pentru a bate toaca şi a trage clopotele, petrecând împreună clipe frumoase.

În a doua şi a treia zi de Paşte există obiceiul stropitului cu apă, în amintirea readucerii la viaţă a fetei de evreu, leşinată la aflarea veştii învierii lui Iisus, prin stropirea cu apă de către tinerii ce treceau întâmplător prin zonă. Lunea, feciorii stropeau fetele, iar marţea, fetele îi stropeau pe feciori.