Azbestul, un material cancerigen

Primele reglementări de restricționare a utilizării azbestului au apărut încă din anii ’90, iar din 2005, ca urmare a unei directive a Comisiei Europene, a fost interzisă total utilizarea și comercializarea produselor care conțin azbest.

Motivul este simplu și arhicunoscut: azbestul este un mineral cancerigen. Expunerea la azbest crește riscul apariției cancerului pulmonar, al căilor respiratorii, al esofagului și al rinichiului. Un adevărat factor de risc îl reprezintă inhalarea fibrelor microscopice degajate de plăcile de azbociment folosite pentru acoperișuri. Azbocimentul este un material de construcție obținut, după cum îi spune și numele, dintr-un amestec format din ciment și fibre de azbest. În trecut, era utilizat datorită rezistenței sale (la temperaturi scăzute, intemperii, foc, acizii din fum etc.).

În România, printr-o hotărâre de Guvern din aprilie 2006, utilizarea azbestului, inclusiv a azbocimentului, a fost scoasă în afara legii. Totuși, potrivit unei alte hotărâri de Guvern (HG nr. 734 din 2006), „produsele care conțin azbest și care au fost instalate sau se aflau în funcțiune înainte de data de 1 ianuarie 2005 pot fi utilizate până la încheierea ciclului de viață al acestora” – ceea ce reprezintă un pericol pentru că această perioadă poate fi una îndelungată.

Subiectul este cu atât mai relevant cu cât în ultima vreme, în contextul tranziției ecologice, foarte multe clădiri și blocuri vechi sunt renovate și reabilitate termic. Cei mai expuși sunt muncitorii în construcții, însă nu trebuie neglijat nici impactul asupra locatarilor sau mediului. Conform datelor centralizate la nivel european, aproape 80% din totalul formele de cancer profesional sunt legate de inhalarea de azbest. Doar în 2019, mai bine de 70.000 de muncitori în construcții din UE au murit ca urmare a inhalării de azbest. Între expunere și primele semne de boală pot trece chiar și 30 de ani.

În acest context, în septembrie 2022, Comisia Europeană (CE) atrăgea atenția că deși azbestul este interzis în UE din 2005, acesta rămâne prezent în clădirile mai vechi și reprezintă o amenințare pentru sănătate, mai ales în timpul renovărilor. Astfel, CE a prezentat o serie de măsuri care ar trebui implementate în toate statele membre pentru un viitor „zero-azbest”.

Colectarea în Timiș

Problema colectării plăcilor de azbociment a fost ridicată inclusiv de un cititor Tion. Acesta ne-a explicat că încearcă în zadar să găsească un punct autorizat de colectare a acestor materiale de construcții care prezintă un pericol pentru sănătate.

„Eu personal am luat legătura în nenumărate rânduri cu cei de la Protecția Mediului, atât telefonic, cât și prin e-mail pentru a fi îndrumat în legătură cu colectarea plăcilor de azbociment. Mi-au trimis un e-mail cu o listă a firmelor care se ocupă cu deșeuri periculoase pe raza județului Timiș. Am discutat cu fiecare reprezentant al firmelor respective și nimeni nu colectează aceste deșeuri periculoase. Singuri pe care i-am găsit sunt la Aleșd dar nu se deplasează pentru cantitatea pe care eu o dețin”, ne-a scris cititorul Tion.

Într-adevăr, în urmă cu mai puțin de o lună, cei de la Agenția pentru Protecția Mediului Timiș i-au transmis cititorului Tion o listă cu operatorii economici autorizați să colecteze materiale izolante și materiale de construcții cu conținut de azbest din județ. Nu se știe când au fost actualizate aceste date, căci realitatea din teren nu bate cu cea din documente.

Niciunul dintre cele șapte puncte de colectare prezentate de Agenția pentru Protecția Mediului Timiș – cu sedii în orașe precum Becicherecu Mic, Săcălaz, Sacoșu Turcesc etc. – nu colectează plăci de azbociment. Mai mult decât atât, una dintre firme nici nu funcționează în momentul de față. Așadar, timișenii care vor să scape legal de plăcile de azbociment întâmpină dificultăți, iar autoritățile în loc să faciliteze procesul, îl îngreunează.

Tot în luna septembrie a acestui an, Comisia Europeană a transmis că va solicita revizuirea Protocolului UE de gestionare a deșeurilor din construcții și demolări și că va lansa un studiu pentru a identifica cum sunt gestionate deșeurile conținând azbest. De asemenea, statele membre UE ar urma să fie sprijinite financiar pentru debarasarea de azbest, prin Fondul european Social Plus și Fondul European de Dezvoltare Regională. Până atunci însă, mai este…

Salvarea, taman în județul Bihor

Timișenii care vor să arunce plăcile de azbociment o pot face, dar în județul Bihor. Firma Fibrocim (Strada Viitorului, nr. 6, Localitatea Chistag, Comuna Aștileu), autorizată să elimine deșeuri cu conținut de azbest, deține un depozit conform (D5) pentru depozitarea finală a acestora.

Firma din Bihor acceptă orice cantitate de materiale de construcții conținând azbest, nu impune o limită minimă sau maximă, însă timișenii trebuie să transporte aceste deșeuri singuri până acolo.