Timişoara ar putea pierde o parte din investiţiile străine cu valoare adăugată. Aceasta dacă măsura luată de Primăria Cluj, de acordare a unei reduceri cu 50% pentru impozitul clădirilor considerate „verzi”, va da roade. Multe dintre societăţile multinaţionale atunci când urmăresc închirierea sau achiziţionarea de birouri realizează investiţia pe baza unor criterii extrem de bine puse la punct. Iar în acea grilă de criterii, unul dintre cele mai importante este cel referitor la calitatea „verde” a spaţiului, am aflat de la Daniel Crainic, consultant imobiliar.
Proiectul de hotărâre adoptat la Cluj este o premieră pentru România şi se va aplica doar imobilelor care se încadrează în standardele impuse de trei sisteme de certificare recunoscute la nivel mondial: LEED; BREEAM; DGNB. Conform noii hotărâri persoanele juridice vor plati jumătate din cota de impozitare actuală pentru clădirea aflată în clasa de performanţă energetică A şi care deţine o certificare oficială recunoscută la nivel mondial ca şi clădire „verde”. Aceasta înseamnă o reducere a cotei de impozitare pentru clădirile verzi la nivel local de la 0,5% la 0,25%.
Pentru persoanele fizice, Consiliul Local acordă o reducere cu 50% de la plata impozitului pe clădirea folosită ca domiciliu aflată în clasa de performanţă energetică A şi care deţine o certificare oficială recunoscută la nivel mondial ca şi clădire „verde.
Tehnologii scumpe
Pentru punerea în aplicare a proiectului unei clădiri „verzi” sumele investite sunt importante. Este vorba de modul de iluminare, de izolare a spaţiilor şi, nu în ultimul rând, de cheltuielile necesare obţinerii avizelor pentru certificarea calităţii „verzi” a clădirii.
Timişoara deţine deja o complex de asemenea clădiri care au fost certificate, este vorba de City Business Centre, complexul dezvoltat de omul de afaceri timişorean Ovidiu Şandor. Clădirile componente au fost construite de la bun început ca fiind „verzi”, celebre şi bine cunoscute deja de timişoreni fiind grilajele exterioare montate deasupra pereţilor vitraţi din sticlă, care sunt mobile şi funcţionează sub forma unor jaluzele. Acestea asigură luminarea optimă a spaţiilor de birouri din interior pe toată durata zilei, folosind lumina naturală.
Trebuie spus că impozitul pe o clădire se stabileşte la persoanele juridice ca procent din valoarea contabilă a unei clădiri. Dacă luăm ca şi exemplu zona în care se află CBC, clădirile din acest complex fiind mai noi şi cu investiţii importante au şi valoarea contabilă mai mare decât o clădire similară, deja construită în urmă cu ceva ani, dar care funcţionează în aceiaşi zonă.
Clujul stă mai prost la spaţiile de birouri
Atuul Timişoarei în acest moment este oferta net superioară Clujului la capitolul birouri. În capitala Banatului oferta în domeniu este bine pusă la punct există câteva clădiri de specialitate, iar în perioada următoare urmează să fie livrate alte noi spaţii de cel mai înalt nivel: City Business Center, deja funcţional, Fructus Center aflat aproape de livrare, dar şi proiectul Optica, derulat de Bega Grup.
Deocamdată, la Timişoara singurul spaţiu certificat „verde” este CBC, complexul din Piaţa 700. In Timisoara, CBC va ajunge în acest an la 34.000 mp „verzi”. Foarte interesant este că în tot judeţul Cluj există o singură clădire verde, cea de la Jucu unde erau birourile Nokia.
Chiar dacă stau mai slab la capitolul clădiri office, Clujul compensează însă prin iniţiative de genul celei adoptate de primărie care au ca scop atragerea investiţiilor. Timişoara ar putea să rămână fără câteva posibile veniri de noi firme multinaţionale. Cerere există şi la Cluj, însa companiile interesate nu au unde sa se instaleze. Prin aceasta iniţiativă se urmăreşte dinamizarea sectorului construcţiilor pe zona office pentru a se asigura ca clujenii nu vor pierde investitori.
Citiți principiile noastre de moderare aici!