A treia variantă ar fi cea mai apreciată pentru că dă posibilitatea școlilor să introducă mai multe materii opționale care să se încadreze în profilul fiecărei unități de învățământ și să răspundă cerințelor liceenilor și societății. Elevii se întreabă, însă, dacă vor avea un cuvânt de spus în alegerea acestor opționale și dacă profesorii vor dori să le predea.

La chemarea organizației „Inițiativă în Educație” au răspuns reprezentanți ai elevilor (din Consiliul Național al Elevilor), de la diferite școli din Timișoara (Pedagogic, Lenau, Waldorf și altele). A participat un singur profesor, deși au fost invitate mult mai multe persoane pe care le afectează direct aceste schimbări.

Concret, Ministerul Educației a propus trei variante de plan-cadru, fiecare cu particularitățile ei. În cele trei variante, printre modificări se numără: eliminarea unei ore de Fizică, eliminarea Limbii moderne 2, de la profilul real, la clasele a XI-a și a XII-a, introducerea în trunchiul comun a unei ore de Educație vizuală, la clasele a IX-a și a X-a, respectiv Educație artistică la clasele a XI-a și a XII-a, suplimentarea numărului de ore de Educație fizică, precum și introducerea orelor de Consiliere. Sunt numai câteva modificări care pot avea loc sau nu, depinde de varianta pe care o va alege ministerul și dacă reprezentanții acestuia vor ține cont de părerile rezultate în urma dezbaterilor.

Spicuind din schimbări, varianta trei de plan-cadru acordă liceelor o mai mare putere decizională asupra parcursului școlar. Aceasta introduce discipline noi față de varianta 1 și 2. Varianta 1 programează un număr mai mare de ore, cu una sau două ore în plus. În varianta 1 crește, de la una la două, numărul de ore de la Arte. În varianta 2, elevii din clasele IX-XII, profilul real, se includ, în trunchiul comun, două ore de informatică, în loc de patru.

„Am ajuns la concluzia că varianta 3 ar fi cea mai bună. La varianta trei mi-au atras atenția opționalele, că se mărește numărul acestor opționale. Dacă s-ar implementa varianta a treia m-am gândit că profesorii ar ajunge să ia decizia și mai puțin elevii”, a spus o elevă participantă la dezbatere.

Printre opționalele pe care le poate decide școala, împreună cu elevii, se numără: dramă, teatru, jurnalism, neuroștiințe și educație, oportunități de carieră, genetică și învățare, inventică, științele creierului, animații 3d, tehnologia muzicii și multe altele.

„Sunt convinsă că este un număr suficient de elevi interesați, întrebarea este cine va face aceste ore. Planurile-cadru sunt o modificare de formă, care ar putea avea impact doar dacă lucrăm și la fond, indiferent ce materii noi s-ar adăuga sau câte materii ar avea elevii în orar, e foarte important cum sunt predate acele materii și de ce e nevoie să fie predate. Concluzia ar mai fi că este nevoie de a asculta mai bine nevoile elevilor, de a pregăti profesorii, de a ajuta elevii, de a crea punți de legătură între specialiști în educație și factorii implicați”, a spus Andrada Sorca, vicepreședinte „Inițiativă în Educație”, dascăl la învățământul primar.

Participanții la dezbatere au înclinat, majoritatea, spre varianta trei, dar s-a ajuns la concluzia că este perfectibilă. Mult. Practic, viitorul plan-cadru, viitoarele ore pe care le vor avea elevii în programă, ar trebui să fie un melanj între cele trei variante, plus propunerile elevilor și profesorilor.

„Ar trebui să se pună accentul pe implicarea elevilor și pe necesitățile lor în conformitate cu societatea de acum, nu cu societatea de acum 20 de ani. Ar trebui să se militeze pentru consilierea activă și permanentă, constantă a elevilor. Acestor ore de consiliere nu le este acordată o foarte mare importanță. Aș dori să văd că se vrea o schimbare, dacă nu începem să creem o schimbare, atunci nu vom avea niciodată o societate prosperă. Profesorii trebuie să-și manifeste interesul față de elevi, nu să vină la ore, să-ți trântească catalogul pe masă, o carte și să dicteze”, a spus Antonia Laura Pup, elevă la Liceul Pedagogic din Timișoara.

Concluziile dezbaterii de la Timișoara, alături de celelalte concluzii din orașele în care au avut loc dezbateri vor fi trimise în dezbaterea națională de la București și înaintate către Ministerul Educației și Institutul de Științe ale Educației.

Dezbaterea a fost lansată în 29 decembrie și se încheie pe 26 ianuarie. Întâlnirea de la Timișoara a avut loc marți, 23 ianuarie.

Cele trei planuri-cadru pentru liceu pot fi consultate aici.