Campania este organizată la nivel european de Centrul European Cybercrime din cadrul Europol, Federația Europeană a Băncilor și partenerii din sectoarele publice și private.

„Timp de o săptămână, toate agențiile de aplicare a legii din Statele Membre U.E., state non-membre, 24 de asociații bancare naționale și mulți alți actori implicați în lupta împotriva criminalității informatice vor acționa pentru creșterea gradului de conștientizare în rândul beneficiarilor cu privire la acest fenomen infracțional. Acest efort comun, pan-European, are ca bază o campanie de comunicare derulată de parteneri pe rețelele de socializare. Conform recomandărilor IOCTA 2018, cea mai eficientă metodă de apărare împotriva amenințărilor de tip social engineering este reprezentată de educația potențialelor victime, care, în cazul de față, pot fi toți cei care accesează internetul. Creșterea gradului de informare și conștientizare a publicului general cu privire la modalitățile de identificare a comportamentelor și tehnicilor deluzorii va conduce la o siguranță ridicată atât pentru beneficiari, cât și pentru patrimoniul acestora, în mediul online”, transmit reprezentanții IPJ Timiș.

Pentru campanie au fost create materiale de promovare în 27 de limbi. Ele include informații și recomandări despre cum pot fi evitate cele mai întâlnite șapte fraude în mediul online. Acestea sunt:

• Frauda „Mesaj de la șef” – CEO fraud: Vizând angajații autorizați să efectueze plați, autorul sună sau trimite un e-mail, pretinzând că este unul din managerii de top din companie și îi determină să plătească o factură falsă ori să efectueze un transfer din contul firmei.
• Fraude cu facturi – Invoice fraud: O firmă este contactată de cineva care pretinde că este reprezentantul unui furnizor de bunuri/servicii legitim. Angajații cu atribuții de efectuare de plăți sunt determinați să plătească, pe viitor, facturi false în conturile autorilor.
• Phishing/Smishing/Vishing: autorii te apelează telefonic, îți trimit un mesaj text (SMS) ori un e-mail, prin care te induc în eroare, pentru a-ți divulga date personale, financiare ori de securitate.
• Website-uri bancare contrafăcute – Spoofed bank website fraud: Autorii folosesc mesaje de tip ”phishing” cu link-uri către site-uri bancare false. Odată ce ai accesat link-ul, prin metode diverse, se colectează ilegal datele personale și/sau bancare. Site-ul contrafăcut va arăta precum cel legitim pe care îl imită, cu foarte mici diferențe, deseori greu sesizabile.
• Iubire prefacută – Romance scam: Autorii pretind că sunt îndrăgostiți și își doresc o relație cu potențiala victimă. Deși debutează pe site-uri de întâlniri, sunt folosite conturi false de e-mail sau pe rețele de socializare pentru menținerea contactului, câștigarea și exploatarea încrederii.
• Furtul de date personale – Personal data theft: Autorii îți colectează nelegitim datele personale de pe rețelele de socializare. Datele tale pot fi vândute altor infractori sau folosite pentru a-ți accesa conturile bancare, contracta împrumuturi ori derula afaceri legale în numele tău.
• Fraude cu investiții și cumpărături online – Investment and online shopping scams: Autorii oferă oportunitați „speciale” de investiții cu profituri rapide sau îți prezintă „oferte-bombă” de „chilipiruri” în mediul online.

Vă invităm să urmăriți video-ul de mai jos, pus la dispoziție de către Poliția Română, pentru mai multe detalii despre aceste tipuri de fraudă, dar și pentru a vedea prin ce modalități vă puteți apăra: