Banii din Programul de investiții publice pe anul 2023, cuprins în bugetul CJT, reprezintă fondurile instituției, dar și bani proveniți din fonduri europene, fonduri de la Guvern prin programul PNDL și alte surse de finanțare.
Capitolul Transporturi, care include drumurile, podurile și pistele pentru biciclete din județ beneficiază de 162.107.000 milioane lei, aproximativ 33 de milioane de euro.
Cea mai mare sumă, 7 milioane de lei, este alocată de CJT din bugetul propriu modernizării DJ691: lărgirea la patru benzi a sectorului km 2+725 (sens giratoriu) – Centura Timișoara și Centura Timișoara – Autostrada A1 (km 12+975). Proiectul, finanțat prin Programul Operațional Regional 2014-2020, beneficiază în total de 115,6 milioane de lei. De asemenea, CJT mai investește anul acesta 13 milioane de lei în proiect ca și contribuție a instituției la un proiect cu fonduri europene.
Pentru proiectele derulate de Direcția Drumuri și Transport a CJT sunt disponibile, din bugetul instituției, Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL) și alte surse de finanțare aproximativ 15,8 milioane de lei.
Printre obiectivele care vor beneficia de acești bani se numără modernizarea și reabilitarea DJ609F Bazoșu Nou-Bazoș-Recaș pe o lungime de 13,7 kilometri. CJT alocă 300.000 de lei, însă cea mai mare parte a banilor necesari proiectului, 10 milioane de lei, provine de la Guvern prin PNDL.
Reabilitarea Podului pe DJ591C: DN6 Săcălaz, km 3+810 are alocați 1.950.000 de lei.
Proiectarea și execuția amenajării intersecției de pe DJ 595 C cu DN 58 B la Birda se ridică la 2,8 milioane de lei.
De asemenea, amenajarea intersecției pe DJ 692A cu DC 46 în Dudeștii Noi – proiectare și execuție va costa 2 milioane de lei.
În ceea ce privește noile obiective de investiții, în bugetul CJT se regăsesc câte 500.000 de lei pentru proiectarea și execuția unui podeț peste canal la Tapia și reabilitarea DJ 693B, pe o lungime de 5,6 km între Ivanda și Halta Cebza.
Câte 200.000 de lei au fost incluși în buget pentru proiectul tehnic și execuția proiectului de lărgire la 4 benzi a DJ 692, sector DN 69 – Sânandrei, precum și modernizarea DJ 593C Șag – Sânmihaiu Român (DJ 591A).
Pentru execuția pistei de biciclete Timișoara-Dumbrăvița-Giarmata, propusă de comunitate prin bugetul participativ al anului 2021, administrația județeană alocă suma de 450.000.
De asemenea, Strategia pentru realizarea pistelor de biciclete în județul Timiș – VELO Timiș – beneficiază de 400.000 de lei.
Puteți consulta AICI Programul complet de investiții publice pe anul 2023, cuprins în bugetul CJT.
Pe aceeași temă:
CJT are disponibili 77 de milioane euro în 2023 pentru investiții. Instituția a publicat bugetul
Trimite articolul
X
antiVrajeala says: E bine, dj691, bla bla, si cjt se ocupa de biciclisti, foarte bine si iar bla, am inteles.
Mi-as dori sa dau o geana peste bugetul timisorarei, unde-n primaria de sticla revolutia lu’ buna (guvernare) digital twin pot sa-l vad, ca trece anu’, nu de alta.
antiVrajeala says: poate aici merge, o fi o problema pe server 😜
AM COMPLETAT! chestionarul!
Sa-i intrebam si pe aia de la WEF ca ne completeaza ei exact cüm trebüie.
Am si eü vreo 2 intrebari:
Cate private jet-üri aü ajüns la Davos, vreo o mie?
Cat a polüat fiecare tzara in ültimii 150 ani, poate ar trebüi sa pünem taxe proportional iar pe aia “necivilizati” sa-i lasam sa se dezvolte si ei mai intai saü sa le plateasca “inverzirea'” aia “civilizatii” care i-aü tot polüat?
Pentrü cine basf tre sa lasam gazül si sa trecem pe incalzire electrica?
Cati MWh s-aü scos din sistem in ültimii 30 ani si cine düce planül Valev pe noi cülmi de planificare ioropeana?
Ce ar fi sa si incürajam transportül püblic ürban si periürban cü mijloace de transport in comün prin oferirea de conditii in loc doar sa descürajam prin taxe transportül individüal?
Ce/cine impiedica si din ce interese aprobarea planülüi de ürbanism general?
Cand terminati cü tampenia de digital twin si ünde-i transparenta aia de la primaria de sticla facüta ciobüri?
De ce nü aveti incredere in “piata rezolva totül, cerere si oferta bla bla” si tot manipülati ba oferta ba püterea de cümparare totül in vederea cresterilor profitürilor a catorva oligopolüri ?
De ce cü cat creste gradül de tehnologizare in vest, creste si inechitatea sociala si saracirea?
Din alea 9 miliarde, cati bani ajüng la ce oengeüri pentrü “identificarea si bla bla prioritizarea bla bla”?
Intrebari as mai avea, dar mi-e ca s-o însera.
Cred ca de fapt totül se redüce la niste probleme de comünicare, ün training de softskills ar rezolva totül si am avea raiül pe pamant. Si mai e si legea atractiei üniversale, tre’ sa fii pozitiv, si vibratia energetica a üniversülüi rezolva tot, face sa fie bine. Asadar sa fim pozitivi, sa nü zgaltaim cümva barca!
bleah…