Fecioara Maria este sărbătorită de două ori pe an, fapt care o deosebește față de ceilalți sfinți. Prima dată pe 15 august, sub denumirea Adormirea Maicii Domnului, fiind și cea mai veche sărbătoare dedicată Maicii Domnului.

Această zi este dedicată Înălțării trupului la Cer. A doua oară este sărbătorită pe 8 septembrie, cunoscută și sub denumirea Sfânta Maria Mică, dedicată Nașterii Fecioarei Maria.

Locul de origine al sărbătorii se spune că este în Ierusalim, Oraşul Sfânt, unde se păstrează până astăzi, în apropierea Grădinii Ghetsimani, mormântul Maicii Domnului şi biserica zidită pe acest mormânt. În spatele mormântului Maicii Domnului din biserică este pusă la închinare pentru pelerini icoana Maicii Domnului făcătoare de minuni, cunoscută sub numele de Ierusalimitissa.

„Maica Domnului s-a rugat des, s-a rugat cu inima, cu gândul îndreptat spre Dumnezeu. Azi, unii oameni zic că nu au timp a se ruga, fiind foarte ocupați cu alte lucruri. Eu cred că nu-i tocmai așa. Iată, un om merge spre locul de muncă. Pe drum, dacă e singur, fluieră, cântă sau tace; dacă e cu alții, vorbește câte toate, numai nu se roagă.

Ocupat cu preocupările sale, este concentrat cu altceva, dar la Dumnezeu nu se gândește. Uneori îl vezi într-un local sau stând ore întregi de vorbă cu cineva, dar pentru rugăciune nu are timp. Oare nu ar putea și aceștia să-și ridice și gândul către Dumnezeu ? Oare nu ar putea și aceștia, doar zece minute, să se roage ? Nu te rogi ? Ești un fiu rău, pentru că fără rugăciune nu poți fi bun, nu poți fi iubitor de Dumnezeu.

Dacă îmi arăți în societate un om iubitor de Dumnezeu și care să nu se roage, atunci și eu îți zic să nu te rogi, căci poți fi creștin bun și fără rugăciune. Dar nu vei afla pe întreg pământul un creștin bun fără rugăciune, nici un sfânt în Ceruri care să nu se fi rugat pe pământ. Așa s-a rugat Maica Domnului, așa toți sfinții, așa trebuie să ne rugăm și noi”, povestește preot iconom-stavrofor Horia Țâru.

Tradiții și obiceiuri de Adormirea Maicii Domnului

În ajunul sărbătorii, în toate bisericile se ține Vecernia cu Litie și chiar Privegherea întreagă, adică și slujba Utreniei, urmată de cântarea Prohodului Maicii Domnului.

În dimineața praznicului, credincioșii, în special femeile, merg la biserică ducând coșuri cu struguri, prune coapte și faguri de miere. Aceste daruri sunt împărțite în memoria celor trecuți la cele veșnice.

În anumite zone ale țării, sărbătoarea aduce și schimbări în viața comunităților rurale: ciobanii coboară turmele de la munte, bărbații lasă pălăria de vară pentru căciulă, iar satele găzduiesc târguri și iarmaroace de toamnă.

Tot pe 15 august este sărbătorită și Ziua Marinei Române, Maica Domnului fiind considerată ocrotitoarea marinarilor de pretutindeni.

Ce nu este bine să faci de Sfânta Maria Mare

Credința populară păstrează o serie de interdicții în această zi: nu se taie părul, nu se merge cu spatele, nu se aprinde focul în sobă și nu se face baie în ape curgătoare. Toate acestea sunt considerate aducătoare de ghinion, suferință sau necazuri.

De asemenea, sărbătoarea este una de odihnă, astfel că munca fizică, de la cusut, spălat ori călcat, până la lucrul la câmp sau prin gospodărie, este evitată. Chiar și statul întins pe prispa casei este văzut ca un gest nepotrivit.

Există și credințe legate de vreme, dacă în această zi plouă sau înfloresc trandafirii, se spune că toamna va fi lungă și blândă, în schimb, un soare arzător ar anunța venirea timpurie a frigului.

Conform datelor furnizate de Direcția Generală pentru Evidența Populației, aproximativ 2,3 milioane de români își serbează onomastica de Sfânta Maria Mare. Dintre aceștia, aproape 2 milioane sunt femei, cele mai multe purtând numele Maria (1.486.913), urmate de Mariana (264.991) și Mărioara (51.460). La bărbați, cele mai răspândite nume sunt Marian (316.800) și Marin (72.868).