Ce înseamnă, concret, senologia și cât de importantă este această specialitate în medicina actuală?

Senologia este o specialitate cu abordare multidisciplinară, ce se ocupă cu prevenția, diagnosticul și tratamentul cancerului de sân. Diagnosticul precoce, în stadii incipiente, duce la tratamente mai puțin invazive și șanse de vindecare mai mari.

Care sunt cele mai frecvente mituri sau informații greșite pe care le au femeile despre sănătatea sânului?

Există mituri, dar și informații greșite legate de sănătatea sânului, care pot duce la neglijarea controalelor medicale sau la anxietate.

• „Durerea” – majoritatea cancerelor de sân în formă incipientă nu sunt dureroase; lipsa durerii nu este echivalentă cu lipsa bolii. Controalele periodice imagistice sunt esențiale.
• Orice femeie este expusă riscului de a dezvolta cancer de sân, chiar dacă nu a avut în familie cazuri.
• Nu orice nodul depistat este cancer – majoritatea leziunilor nodulare sunt afecțiuni benigne, dar nu trebuie ignorate.
• Mitul „mamografia este iradiantă și periculoasă” – mamografia folosește o doză mică de radiații, iar beneficiul este net superior prin depistarea leziunilor de tip cancer.
• Femeile în vârstă fac cancer” – riscul apariției cancerului de sân crește odată cu vârsta, dar cancerul de sân poate apărea și la femeile tinere, chiar și sub 40 de ani.
• Autoexaminarea, sportul și alimentația sănătoasă nu înlocuiesc controlul anual imagistic cu scop preventiv.
• Indiferent de dimensiuni, chiar și sânii mici pot dezvolta cancer.

Cât de des ar trebui să își facă o femeie un control senologic și de la ce vârstă este recomandat?

Frecvența controalelor senologice variază în funcție de vârstă și de riscul personal. Desigur, ghidurile recomandate de societățile medicale indică, în lipsa simptomelor, autoexaminarea lunară pentru toate categoriile de vârstă și examinarea imagistică anuală (mamografie – ecografie), astfel:

• 30–40 de ani: ecografie mamară anuală.
• 40–50 de ani: mamografie la 1–2 ani; se va asocia ecografie în cazul sânilor denși.
• Peste 50 de ani: mamografie la 2 ani, alternativ cu ecografia.

Femeile cu risc crescut – adică cele care au rude de gradul I cu cancer mamar sau mutații BRCA1/2 – au recomandarea de a începe screeningul de la 25–30 de ani, iar alături de imagistica standard (ecografie/mamografie) se asociază și IRM mamar.

Care sunt semnalele de alarmă care ar trebui să determine o femeie să meargă urgent la medic?

Semnalele de alarmă care ar trebui să determine o femeie să meargă urgent la medic sunt: orice nodul mamar care persistă și nu dispare postmenstruație; modificări tegumentare mamare (aspect de „coajă de portocală”, retracție sau gropițe); deformarea sânului; modificări mamelonare sau secreții mamelonare de culoare roșiatică ori brună, precum și durerea mamară unilaterală, focală și persistentă.

Cât de importantă este autoexaminarea sânilor și cum se face corect?

Deși nu înlocuiește mamografia sau ecografia, autopalparea lunară ajută fiecare femeie să își cunoască sânii, astfel încât să poată depista orice modificare nouă. Este ușor de făcut, lunar, după începerea menstruației, când sânii sunt detensionați, în cazul femeilor care nu se află la menopauză; pentru cele aflate la menopauză, se recomandă autoexaminarea lunară în aceeași dată.

Autoexaminarea are de urmat 3 pași:

• În fața oglinzii – inspectarea sânilor, urmărind simetria, modificările tegumentare, retracțiile sau secrețiile mamelonare.
• Palparea în picioare – cu brațul ridicat deasupra capului, se palpează sânul drept cu mâna stângă și invers; se palpează și axila.
• Palparea culcată – cu mâna dreaptă sub cap, se palpează sânul stâng cu mâna opusă și invers.

Există o tendință ca tot mai multe femei tinere să fie diagnosticate cu afecțiuni mamare? Dacă da, de ce?

Da, tot mai multe femei tinere sunt diagnosticate cu cancer de sân, fapt confirmat de studii clinice medicale internaționale și naționale. De ce? Mutațiile genetice joacă un rol important, la fel și dezechilibrele hormonale, expunerea la factori de mediu, stilul de viață dezechilibrat, dar și accesul mai facil la investigații și creșterea gradului de conștientizare privind importanța controalelor medicale, care duc la un diagnostic precoce.

Ce ar trebui să învețe fetele tinere despre prevenție încă de la o vârstă fragedă?

Să înțeleagă și să observe schimbările corpului, să învețe să își efectueze autoexaminarea sânilor, să își cunoască istoricul familial, să nu aibă rețineri, teamă sau rușine de a merge pentru un consult medical, să evite sursele de informare nesigure, să nu creadă în mituri și să conștientizeze importanța unui stil de viață sănătos. Prevenția începe odată cu educația; prevenția este o formă de respect pentru propriul corp.

Ce rol joacă stilul de viață (alimentație, stres, somn) în sănătatea sânilor?

Modul în care trăim zi de zi impactează echilibrul hormonal și imunitatea. Alimentația, somnul și gestionarea stresului sunt importante pe termen lung.

Cum se diferențiază un nodul benign de unul malign și cât de frecvente sunt cazurile neoncologice?

Prin autopalpare putem depista apariția unui nodul, dar nu putem diferenția dacă este cancer sau nu. Investigațiile medicale, ecografia, mamografia și biopsia, oferă diagnosticul de certitudine.

Cum le-ați încuraja pe femeile care ezită să vină la un control?

Controlul senologic este un act de responsabilitate, o asigurare pentru sănătate – suntem mame, fiice, partenere, prietene, și cei din jurul nostru au nevoie de noi sănătoase.