Aflați care sunt cele mai frecvente greșeli pe care oamenii le fac în timpul unei răceli și cum vă puteți proteja eficient în sezonul virozelor.

Care sunt cele mai frecvente viroze respiratorii și cum le putem diferenția clinic de gripă?

Cele mai frecvente viroze respiratorii, exceptând gripa, sunt: răceala comună (cauzată de rinovirusuri, coronavirusuri sezoniere, adenovirusuri), infecția cu virus sincițial respirator, infecția determinată de virusuri paragripale, infecțiile respiratorii produse de adenovirusuri, infecțiile respiratorii produse de metapneumovirusul uman.

Diferențierea virozelor respiratorii de gripă din punct de vedere clinic:

• Gripă: febră mare, debut brusc, dureri musculare și articulare, oboseală intensă, tuse seacă.
• Alte viroze respiratorii: debut mai lent comparativ cu gripa, febră mică (subfebrilități), predomină rinoreea, durerea în gât, simptomele sunt mai blânde.

Cât de utile sunt antiviralele și antibioticele în tratamentul virozelor respiratorii?

În majoritatea virozelor respiratorii nu există tratament antiviral specific. Antiviralele (medicamente care inhibă replicarea virusurilor) se folosesc pentru tratamentul gripei și COVID-19 simptomatic cu risc de evoluție severă. Antibioticele nu sunt eficiente în infecțiile virale, fiind active doar împotriva bacteriilor. Utilizarea incorectă a antibioticelor poate avea consecințe negative: creșterea rezistenței bacteriene, distrugerea florei bacteriene benefice, apariția reacțiilor adverse. Se recomandă utilizarea antibioticelor numai dacă apar suprainfecții bacteriene documentate clinic și prin investigații paraclinice.

Ce măsuri simple de prevenție pot fi adoptate pentru a reduce riscul de răspândire a răcelilor?

Următoarele măsuri simple de prevenție pot fi adoptate pentru a reduce riscul de răspândire a răcelilor: spălarea frecventă a mâinilor cu apă și săpun timp de minimum 20 de secunde și/sau folosirea unui dezinfectant pe bază de alcool; acoperirea gurii și a nasului în timpul strănutului/tusei; evitarea contactului apropiat cu persoane bolnave (păstrarea unei distanțe de cel puțin 1 metru față de cineva care tușește, strănută sau are febră) și izolarea la domiciliu în cazul în care prezentăm febră, tuse sau durere în gât; aerisirea încăperilor de mai multe ori pe zi și curățarea frecventă a suprafețelor atinse des; purtarea măștii în spații închise aglomerate; evitarea atingerii feței; vaccinarea antigripală anuală.

Există simptome sau semne care ar trebui să îi determine pe pacienți să consulte urgent un medic?

Deși majoritatea virozelor respiratorii sunt ușoare și autolimitate, există anumite semne de alarmă care ar trebui să trimită pacientul urgent la medic: dificultăți de respirație (dispnee, senzație de sufocare); febră înaltă persistentă (peste 3 zile), mai ales dacă nu răspunde la antitermice; durere toracică apărută în timpul respirației; tuse severă sau care persistă; agravarea bruscă a simptomelor după o ameliorare temporară; confuzie, somnolență excesivă sau vertij sever; prezența factorilor de risc preexistenți (persoane >65 ani sau <2 ani, gravide, persoane cu afecțiuni cronice – imunodeficiențe, cancer, diabet etc.).

Cum afectează sezonul rece incidența virozelor și care sunt factorii principali care contribuie la răspândirea lor?

Sezonul rece este asociat cu o creștere semnificativă a incidenței virozelor respiratorii. Factorii principali care contribuie la răspândirea lor sunt: petrecerea unei perioade lungi de timp în spații închise, aglomerate și prost ventilate (școli, birouri, transport public), lucru care favorizează transmiterea virusurilor prin aer și prin contact direct; expunerea la aer rece și uscat reduce bariera de protecție a mucoaselor nazale și traheale, ceea ce favorizează pătrunderea și replicarea virusurilor; în sezonul rece scade sinteza naturală de vitamina D (expunere redusă la soare), care are un rol esențial în reglarea imunității; virusurile supraviețuiesc mai bine la frig și aer uscat.

Care sunt cele mai frecvente greșeli pe care oamenii le fac când se confruntă cu răceli și cum pot fi evitate?

Cele mai frecvente greșeli făcute de persoanele care se confruntă cu răceli sunt: administrarea inutilă de antibiotice, neglijarea odihnei, hidratării și alimentației, automedicația excesivă cu suplimente și „cocktailuri” de medicamente, ignorarea simptomelor de alarmă (febră >3 zile, dificultăți respiratorii, dureri în piept), expunerea la frig sau efort fizic în timpul bolii, continuarea activităților sociale și profesionale, răspândirea bolii prin lipsa igienei.

Gripa în sezonul rece

Dr. Ovidiu Roșca explică simptomele, diferențele față de răceală și rolul vaccinării deoarece gripa rămâne una dintre cele mai frecvente și periculoase infecții respiratorii sezoniere, putând provoca forme severe și complicații grave, mai ales la persoanele vulnerabile. Cum se diferențiază gripa de o răceală obișnuită, care sunt grupele de risc, ce eficiență are vaccinul antigripal și când este momentul optim pentru imunizare?

Care sunt principalele simptome ale gripei și cum se diferențiază de răceala obișnuită?

Principalele simptome ale gripei sunt: febră, mialgii, oboseală, cefalee, frisoane și uneori simptome respiratorii precum tuse și dureri în gât. În cazul răcelii obișnuite, simptomele sunt mai puțin severe și includ congestie nazală, rinoree, dureri de gât și o ușoară stare de oboseală, fără febră mare sau mialgii (dureri musculare) intense.

Diferența principală este severitatea simptomelor și apariția rapidă a febrei în cazul gripei, în timp ce răceala se instalează treptat și are simptome mai puțin severe.

Care sunt cele mai frecvente complicații ale gripei și care sunt grupele de risc?

Cele mai frecvente complicații ale gripei sunt: pneumonia, bronșita, sinuzita, otita medie și agravarea afecțiunilor preexistente, precum astmul sau bolile cronice. În unele cazuri, gripa poate duce la complicații mai grave, cum ar fi insuficiența respiratorie sau decesul, mai ales la persoanele vulnerabile.

Grupele de risc cele mai expuse la complicații grave ale gripei sunt: persoanele peste 65 de ani, copiii sub 5 ani, persoanele cu boli cronice (diabet, boli pulmonare, cardiovasculare, boli renale), persoanele imunocompromise (pacienții cu infecție HIV, beneficiari de tratamente imunosupresive), gravidele, persoanele cu obezitate severă.

Cum funcționează vaccinul antigripal și cât de eficient este în prevenirea bolii?

Vaccinul antigripal funcționează prin stimularea sistemului imunitar pentru a produce anticorpi împotriva virusului gripal. Acesta conține fragmente inactivate sau atenuate ale virusului gripal (de obicei trei sau patru tulpini circulante în sezonul respectiv) și ajută organismul să recunoască și să combată virusul dacă devine infectat.

Eficiența vaccinului antigripal variază anual, fiind cuprinsă între 40% și 60%, reducând riscul de gripă și complicațiile acesteia, cum ar fi pneumonia, spitalizarea sau chiar decesul, mai ales în grupurile vulnerabile (vârstnici, copii, persoane cu boli cronice).

Este recomandată vaccinarea anuală pentru a menține o protecție optimă, deoarece virusul gripal suferă mutații frecvente, reducând eficiența vaccinurilor din anii anteriori.

Care este cel mai potrivit moment pentru vaccinarea antigripală și cât durează protecția oferită?

Perioada optimă pentru vaccinarea antigripală este în lunile octombrie și noiembrie. Vaccinarea se poate efectua și în lunile ianuarie și februarie dacă gripa continuă să evolueze. După vaccinare, organismul are nevoie de aproximativ 14 zile pentru a produce anticorpi. Protecția post-vaccinare se întinde pe durata unui sezon gripal și scade în timp, necesitând vaccinare anuală.

Ce recomandări aveți pentru persoanele care au contactat virusul gripal, pentru a reduce riscul de transmitere?

Printre cele mai importante măsuri care pot ajuta la reducerea riscului de transmitere a virusului gripal către alte persoane se numără: izolarea la domiciliu, purtarea măștii, igiena riguroasă a mâinilor, acoperirea gurii și nasului când tușesc sau strănută, dezinfectarea și ventilarea încăperilor, menținerea distanței față de alte persoane, evitarea aglomerațiilor.

Cum a influențat pandemia COVID-19 percepția publicului asupra importanței vaccinării antigripale?

Pandemia COVID-19 a influențat percepția publicului privind vaccinarea antigripală atât în mod pozitiv, cât și negativ. La nivel global, pandemia a generat o creștere semnificativă a intenției de a face vaccinul antigripal. Cele mai importante aspecte pozitive rezultate în urma pandemiei COVID-19 sunt: îmbunătățirea educației despre vaccinuri, îmbunătățirea atitudinii și percepției (percepția vaccinării ca un act de protecție colectivă), creșterea cererii pentru vaccinarea antigripală în anumite grupuri de risc, îmbunătățirea infrastructurii de vaccinare.

Posibile îngrijorări și ezitări față de vaccinuri: apariția infodemiei, adică valul de dezinformare online apărut în timpul pandemiei, care a generat confuzie și neîncredere în vaccinuri în general – incluzând și vaccinul antigripal; confuzie între vaccinurile COVID-19 și vaccinurile antigripale; percepția diminuată a gravității gripei (în parte pentru că măsurile de distanțare socială au redus cazurile).