Ce sfaturi aveți pentru părinți în privința alimentației corecte a copiilor, mai ales în contextul alimentației moderne? De ce au nevoie adolescenții de o dietă sănătoasă?
Alegerea alimentelor sănătoase este importantă deoarece oferă caloriile și nutriția necesare pentru a susține creșterea și dezvoltarea optimă.
A avea modele de alimentație sănătoasă îi poate ajuta pe adolescenți cu starea lor de spirit, nivelul de energie și performanța la școală și la sport. Mâncarea sănătoasă poate reduce riscul de probleme precum bolile de inimă, diabetul, hipertensiunea arterială.
Adolescenții subponderali au uneori o creștere mai lentă sau trec prin pubertate mai târziu. Restricționarea alimentației poate provoca, de asemenea, modificări ale ciclului menstrual (perioade lunare), scăderea densității osoase și alte probleme de sănătate.
Cum se schimbă tiparele de alimentație în anii adolescenței?
În timpul adolescenței, adolescenții își asumă mai multă responsabilitate pentru propriile obiceiuri alimentare. Mass-media, social media și presiunea colegilor la școală pot avea efecte negative asupra imaginii corporale și tulburărilor alimentare.
Obiceiurile alimentare care pot afecta sănătatea generală includ:
● Sărirea peste mese – Adolescenții sar adesea peste mese. Acest lucru se poate întâmpla din cauza programelor, activităților sau muncii încărcate. Uneori, adolescenții cred că i-ar putea ajuta să slăbească. Dar, în general, este mai sănătos să nu sari peste mese, în special micul dejun.
• Adolescenții care sar peste mese pot lipsi niște nutrienți importanți, cum ar fi fibrele, fierul, calciul și anumite vitamine.
• Sărirea peste mese nu ajută la controlul greutății și poate duce la creșterea în greutate.
● Gustări – Uneori, gustările pot fi o sursă importantă de energie și nutriție. Alteori, gustările au multe calorii. Gustarea poate determina, de asemenea, adolescenții să mănânce mai puține alimente mai sănătoase la mese.
• Alegeți apă sau băuturi cu conținut scăzut de zahăr.
• Alegeți gustări cu conținut scăzut de grăsimi saturate și zaharuri și bogate în nutrienți, cum ar fi proteine sau vitamine. De exemplu, alegeți un măr și un baton de brânză cu conținut scăzut de grăsimi.
• Încercați să nu luați gustări înainte de masă sau în locul meselor.
● Mâncarea fast-food – Mulți adolescenți mănâncă fast-food ca parte a socializării cu prietenii sau când sunt departe de casă la ora mesei. Fast-food-ul poate fi convenabil și accesibil. Dar îi poate determina și pe adolescenți să facă alegeri mai puțin sănătoase.
Alimentația de tip fast-food este bogată în calorii, grăsimi saturate și sare și are un conținut scăzut de nutrienți. Aceste alimente tind să provoace creștere în greutate.
• Există adesea modalități de a alege opțiuni mai sănătoase de la restaurantele fast-food. Alegeți alimente care conțin fructe și legume sau sunt făcute din cereale integrale.
● Dietă sau schimbarea tiparelor de alimentație din cauza imaginii de sine – Adolescenții simt o presiune pentru a pierde în greutate. Ei ar putea încerca să „țină dietă” sărind peste mese, mâncând foarte puțin sau mâncând doar o gamă foarte restrânsă de alimente.
• Dietele care evită cu strictețe multe tipuri de alimente sau reduc drastic caloriile nu oferă nutrienții necesari.
În loc să țină dietă, adolescenții ar trebui să se concentreze pe alegerea unei varietăți de alimente, să aibă mese regulate echilibrate și să facă multă mișcare. În timp, acest lucru duce adesea la o mai bună imagine de sine și sănătate.

foto: Pexels
Cum pot părinții și alți adulți să încurajeze o alimentație sănătoasă?
● Încercați să păstrați o varietate de alimente sănătoase în casă pentru mese și gustări. Acestea includ legume, fructe, produse lactate și alte proteine slabe. Având la dispoziție alimente sănătoase, este mai ușor pentru toți cei din casă să facă alegeri alimentare sănătoase atunci când le este foame.
● Limitați alimentele din casă care sunt bogate în grăsimi saturate sau zahăr. Acestea includ lucruri precum chipsuri, prăjituri, produse de patiserie și multe alte gustări. Dacă aceste alimente sunt de obicei disponibile în casă, este mai probabil ca toată lumea să le mănânce.
● Dați un exemplu bun alegând ei înșiși alimente mai sănătoase și fiind activi.
● Mâncați împreună la ora mesei când este posibil. Încercați să păstrați orele de masă plăcute și fără distrageri precum televizorul.
● Includeți adolescenții în planificarea, cumpărăturile și pregătirea meselor și gustărilor. Vorbiți despre mărimea porțiilor și ingredientele. Acest lucru îi poate ajuta adolescenții să facă alegeri mai bune cu privire la ce și cât să mănânce.
Evitați să criticați greutatea adolescentului sau felul în care arată, sau dacă face alegeri alimentare mai puțin sănătoase. Critica poate face un adolescent să se simtă mai anxios față de corpul său și îl poate face mai probabil să aibă modele de alimentație nesănătoasă sau să dezvolte o tulburare de alimentație. În schimb, părinții și familia ar trebui să vorbească cu adolescenții despre lucruri precum presiunea socială, imaginea corpului și modul în care corpurile sănătoase și frumoase au multe forme și dimensiuni.
● Dacă adolescentul este îngrijorat de greutatea sa sau este foarte pretențios la mâncare, ar trebui să discute cu un medic sau un dietetician. Cu sfaturi și sprijin, adolescenții pot învăța să facă alegeri alimentare sănătoase, să aibă o imagine de sine pozitivă și să evite o dietă nesănătoasă.
Cât de important este somnul în dezvoltarea copiilor și ce sfaturi aveți pentru un somn sănătos?
Somnul este esențial pentru dezvoltarea fizică, mentală și emoțională a copiilor. Un somn adecvat ajută la creșterea și regenerarea organismului, sprijină funcția imunitară, și are un impact pozitiv asupra învățării și comportamentului. Somnul insuficient poate duce la diverse probleme de sănătate, inclusiv afecțiuni cardiovasculare, obezitate și tulburări de comportament.
Sfaturi pentru un somn sănătos:
- Respectați orele de somn recomandate în funcție de vârstă:
- Copii între 4-12 luni: 12-16 ore
- Copii între 1-2 ani: 11-14 ore
- Copii între 3-5 ani: 10-13 ore
- Copii între 6-12 ani: 9-12 ore
- Adolescenți între 13-18 ani: 8-10 ore
- Evitați utilizarea dispozitivelor electronice înainte de somn.
- Creați o rutină de seară relaxantă, fără stimulente care să interfereze cu somnul.
- Asigurați-vă că mediul de somn este liniștit și confortabil.

foto: Pexels
Cum pot părinții să recunoască semnele timpurii ale unor afecțiuni grave la copii?
Semnele timpurii pot varia în funcție de afecțiune, dar există simptome care ar trebui să ridice semnale de alarmă. Acestea includ:
- Scădere bruscă în greutate, echimoze fără traumatisme, dureri persistente sau adenopatii (posibile semne de leucemie sau limfom).
- Dificultăți de respirație, oboseală excesivă, hipotrofie ponderală (posibile semne de boli cardiace).
- Sete excesivă, urinare frecventă, scădere în greutate, foame extremă (posibile semne de diabet tip 1).
- Întârziere în dezvoltare, lipsa contactului vizual, convulsii, slăbiciune musculară (posibile semne de afecțiuni neurologice).
- Febră persistentă care nu răspunde la tratament, iritabilitate, pete purpurii pe piele (posibile semne de meningită).
- Este important ca părinții să fie atenți la orice schimbare semnificativă în comportamentul copilului și să consulte medicul pentru o evaluare promptă.

foto: Pexels
Trimite articolul
XAm pus o intrebare Primariei Timisoara, fiul meu adolescent o tine din boli in boli de cand este pe program de dupa amiaza, am primit numar de inregistrare fara raspuns, este navetist, a facut diaree cu febra in februarie, streptococ imediat dupa cu febra, zona zoster imediat dupa, imunitate 0 datorata sistemului Din păcate… da, poate. Zona zoster (herpes zoster) apare atunci când virusul varicelo-zosterian (același care provoacă varicela) se reactivează în organism. Iar una dintre cele mai comune cauze ale reactivării este:
Stresul fizic și psihic prelungit.
Adică exact ce trăiește un copil de 16 ani care:
• face naveta zilnic
• învață după-amiaza, deci e în contratimp cu familia și colegii
• nu mănâncă bine
• doarme prost
• e constant obosit sau anxios
Ce favorizează zona zoster la adolescenți:
• Oboseală cronică
• Deficiențe alimentare (mai ales de vitamina B12, zinc, magneziu)
• Slăbirea sistemului imunitar
• Stres emoțional intens (presiune școlară, nesiguranță, instabilitate)
Deși zona zoster apare mai frecvent la adulți >50 ani, în ultimii ani tot mai mulți adolescenți fac forme de zona zoster din cauza stilului de viață haotic. Și da, inclusiv cazuri severe, cu complicații neurologice sau dureri de lungă durată (neuralgii postherpetice).
Dacă ai auzit de cazuri la liceu, nu e o întâmplare. E o combinație toxică între un sistem epuizat și niște copii care trag de ei dincolo de limita normalului.
-
si care e intrebarea, ca n-am inteles