Ca în fiecare an, medicii și specialiștii din domeniu pun accent atât pe pericolele la care se expun fumătorii, cât și pe dificultatea cu care se poate renunța la fumat. În plus, în fiecare an, OMS alege și o temă specială în fiecare an. În 2023, tema desemnată este „Cultivați mâncare, nu tutun” („Grow food, not tobacco”),

Campania din acest an a OMS își propune, la modul general, să încurajeze guvernele să renunțe la subvenționarea cultivării de tutun și, în schimb, să sprijine fermierii care investesc în cultivații mai sustenabile. În plus, ar mai fi și alte trei obiective: conștientizarea beneficiilor renunțării la culturile de tutun în comunitățile care se ocupă preponderent de această activitate, suport pentru eforturile de combatere a deșertificării și a degradării create de cultivarea de tutun, expunerea eforturilor industriei de tutun de a opri trecerea spre lucrări sustenabile.

Dependență fizică și psihică

Cu ocazia Zilei Mondiale fără Tutun, transmit un mesaj și medicii timișoreni de la Spitalul CF și de la Spitalul de Boli Infecțioase și Pnemunoftiziologie „Dr. Victor Babeș”. Din partea primului, Diana Velescu vorbește despre compușii toxici din fumul de țigară. Din partea celui de-al doilea, Monica Marc abordează tema lipsei campaniilor anti-fumat din România.

„Fumatul de tutun conține peste 4000 de compuși chimici toxici, 70 dintre aceștia se numără printre cei care favorizează apariția cancerului. Expunerea îndelungată la fumat are efecte nocive asupra fiecărui organ din corp, are efecte negative asupra dezvoltării intrauterine a fătului, dar și asupra sănătății nefumătorilor, care sunt expuși pasiv la fum de țigară. Nicotina conținută într-o țigaretă produce o dependență la fel de puternică precum cea a unui drog de risc, având rol psihoactiv. Inhalată, nicotina ajunge foarte repede în sânge și se fixează la nivelul receptorilor din creier, provocând o stare de împlinire și relaxare. Cu timpul, însă, intensitatea senzației scade și fumătorul va trebui să crească doza de nicotină pentru a resimți senzația experimentată la începutul consumului”, spune Diana Velescu, medic specialist pneumolog la Spitalul CF Timișoara.

Specialiștii atrag atenția că fumatul creează dependență fizică, cât și psihică, lucru care face renunțatul să fie mult mai dificil. Beneficiile renunțării se simt după câteva săptămâni. Statisticile arată că funcția pulmonară și circulația sângelui se îmbunătățesc într-un interval de la două până la 12 săptămâni după renunțare. Riscul de accident vascular cerebral, în schimb, este redus la cel al unui nefumător, de abia la ani de zile după renunțarea la fumat.

„Din păcate, în România există puține campanii anti fumat la nivel național, și asta chiar dacă este necesară o creștere a nivelului de conștientizare a adolescenților cu privire la riscurile fumatului, indiferent dacă vorbim de țigările clasice sau electronice. Prevenirea începerii fumatului ar trebui să devină punctul de pornire al oricărei strategii anti fumat. Trebuie să înțelegem că dependența de tutun nu este o plăcere, un viciu, ci o boală care se tratează cu un consum ridicat de resurse. De aceea, e mai ușor să nu începi să fumezi decât să renunți la fumat”, spune și S.L. Monica Marc, medic primar pneumolog la Spitalul „Victor Babeș” Timișoara și președintele al Secțiunii de Tabacologie a Societății Române de Pneumologie.