„Admite excepţia inadmisibilităţii invocată din oficiu. Respinge, ca fiind inadmisibil, recursul declarat de recurentul Ene Nicanor George, prin mandatar Ene Dragoş Marian, împotriva Sentinţei civile nr. 471 din 20 septembrie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Respinge, ca fiind nefondat, recursul declarat de recurentul Ene Nicanor George, prin mandatar Ene Dragoş Marian împotriva Încheierii de amânare a pronunţării, din data de 05 septembrie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Respinge, ca fiind inadmisibilă excepţia de nelegalitate invocată de recurentul-pârât Băsescu Traian. Respinge, ca fiind nefondat, recursul, astfel cum a fost precizat la data de 5 noiembrie 2021, declarat de recurentul – pârât Băsescu Traian împotriva Sentinţei nr. 471 din 20 septembrie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal. Admite cererea de intervenţie accesorie formulată de intervenientul Ciuvică Mugur-Cristian, în interesul intimatului-reclamant Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii”, se arată în decizia de miercuri a magistraților.

Hotărârea Înaltei Curți de Casație și Justiție este definitivă.

Conform Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS), pe parcursul colaborării cu Securitatea, Traian Băsescu, sub numele de cod Petrov, a furnizat informații prin care denunța activități potrivnice regimului totalitar comunist, precum intenția de a pleca în străinătate şi relaţii cu cetăţeni străini, existente în notele informative date în 05.05.1975.

În plus, din datele CNSAS reiese că fostul președinte Traian Băsescu a dat note informative ce ar fi dus la menținerea în țară a unui coleg de la Marină.

Dosarul a fost înregistrat la ICCJ în vara anului 2020, însă instanta a stabilit ca procesul să înceapă în luna noiembrie 2021. Traian Băsescu a fost reprezentat în proces de fostul ministru liberal al Justiției Valeriu Stoica.

În urma deciziei instanței, Băsescu ar urma să-și piardă beneficiile care decurg din calitatea de fost președinte, precum:

• folosirea gratuită a unei locuințe de protocol și a unui spațiu pentru organizarea cabinetului de lucru, încadrat cu un post de consilier şi un post de secretar, ambele atribuite cu destinația de reședință;
• indemnizația lunară egală cu 75% din indemnizația acordată Președintelui României în exercițiu;
• paza și protecția asigurate în permanență de Serviciul de Protecție și Pază
• folosirea gratuită a unui autoturism, asigurat și el de Serviciul de Protecție şi Pază
• folosirea gratuită timp de maximum 12 luni a unei locuințe, cu destinaţia de reşedinţă, în suprafaţă de maximum 200 mp, în perioada executării lucrărilor de reparaţii capitale la imobilul atribuit cu destinaţia de reşedinţă.

UPDATE. Traian Băsescu a anunțat că va contesta decizia la CEDO

„Am luat nota de decizia ICCJ pe care nu o voi comenta public, așa cum am procedat de-a lungul întregului proces. Voi face demersurile legale la CEDO”, a transmis pe Facebook fostul președinte al României.