Pe hârtie, există mai multe centre pentru planning familial, în Timiș. Cel mai cunoscut este, sau, mai bine zis, a fost cabinetul de la Maternitatea Bega din Timișoara. Aici, femeile și fetele au putut apela la sevicii de screening și la consiliere. Erau disponibile și contraceptive la prețuri mici și prezervative gratuite. Finanțarea, însă, a încetat să mai vină, de vreo 15 ani. Activitatea se mișcă, însă cu pași mici și cu finanțări aproape inexistente.

„Începe din nou să funcționeze centrul de planificare familială. Nu funcționează la cote maxime. De-abia suntem în stadiul de refacere a programelor care au funcționat foarte multă vreme. Ce s-a întâmplat? Concret, s-a întâmplat următorul lucru: timp de aproximativ 15 ani sistemul a fost subfinanțat, astfel încât, practic, nu au mai existat niciun fel de metode contraceptive accesibile populației vulnerabile și mă refer acum la gratuități. Până acum 15 ani au fost permanent la dispoziția categoriilor vulnerabile materiale contraceptive gratuite, precum sterilete gratuite, prezervative gratuite, contraceptive de diverse tipuri (…). Toate acestea erau gratuite și la dispoziția tuturor. Asta însemna că diverse categorii de populație, care de altfel sunt private de acces, din lipsă de fonduri”, ne-a declarat Doina Bold, coordonatoarea centrului de planning familial de la Maternitatea Bega, din Timișoara.

Între timp, angajații de la planning familial au observat că, pe măsură ce dispăreau resursele, contraceptivele și prezervativele gratuite, nici oamenii nu au mai ajuns pe la ei.

„A avut un impact progresiv descrescător. Încet-încet, persoane din medii defavorizate au venit tot mai puțin. Nu că nu ar mai avea nevoie de sfaturi, dar n-au mai venit pentru că, la un moment dat și-au dat seama că nu mai primesc materiale gratuite și, oricum, acești oameni sunt ocupați a avea de-a face cu sărăcia, e o luptă în sine care îți ia tot timpul. Atunci, nu mai vii la cabinetul de planning unde, și așa, nu îți dă contraceptive gratuite, deci n-au mai venit”, a punctat Doina Bold.

De curând, după mulți ani de așteptare, a venit, totuși o tranșă de prezervative, care se dau gratuit. E cale lungă, însă, până când serviciile cabinetului se pot numi „susținute” de statul român. Acum, aici, fetele și femeile pot veni să își facă o lamă și să primească sfaturi de la specialiști, iar tinerii adolescenți, fete și băieți, pot să vină, să pună întrebări. Nu sunt încă semnale că se va reveni la regimul de odinioară, cu o varietate mare de contraceptive disponibile tuturor. Cei de la centre mai speră totuși.

„Pentru prima dată, după 15 ani, a venit un prim lot de prezervative. Sperăm să vină și alte materiale contraceptive. Începutul este făcut și când se face primul pas, poate că vine și al doilea”, a mai adăugat Doina Bold.

Dacă n-au venit pacienții la planning, au mers medicii la ei. Pentru a „compensa” perioadele de absență a pacienților de la cabinetul de planning de la maternitatea Bega, medicii s-au alăturat caravanei de screening, care s-a desfășurat regulat, cu medicii, în zonele rurale ale județului Timiș.

Educația pentru sănătate – un perpetuu tabu dar cu repercusiuni gigantice

Deja nu mai e o noutate că România are cel mai mare număr de mame minore pe țară, din întreg spațiul european. Iar aceste mame minore nu sunt nici foarte sănătoase. Un ultim studiu, realizat de Salvați Copiii, arată că un procent semnificativ dintre acestea nu au parte de îngrijiri în perioada sarcinii. Educația pentru sănătatea reproductivă e importantă, de aceea a fost și inițiată o scrisoare deschisă, semnată de peste 200 de organizații neguvernamentale, care prevăd o mai mare atenție și finanțare adecvată pentru contracepție și consiliere. Una din semnatare este și asociația timișoreană SPICC (Solidaritate Participare Incluziune Cooperare Comunicare), care militează mult pentru educația tinerilor în acest sens.

„Scrisoarea deschisă vine pe fondul unui dezinteres cronic al statului român pentru drepturile sexuale și reproductive ale femeilor. Mai mult, dacă l-am corobora cu alte date, obstinația cu care este constant respinsă introducerea educației sexuale în curricula școlară, impunitatea de care se bucură mai bine de o treime dintre spitalele publice care refuză să efectueze întreruperi de sarcină și constanta subfinanțare a serviciilor sociale pentru victimele violenței domestice și ale violenței sexuale, această lipsă de interes pare a se înscrie într-o adevărată strategie de subminare a drepturilor femeilor în general și a drepturilor acestora la sănătatea reproducerii în particular”, spune Simona Ionescu, președinta Asociației SPICC din Timișoara, asociație care militează pentru egalitatea de gen.

Un viitor mai bun? Poate în 2024

Societatea civilă anticipează posibile alte derapaje, care s-ar putea regăsi în Planul Național de Sănătate Publică. Cele 200 de organizații non-guvernamentale care s-au adresat Ministerului Sănătății, s-au arătat îngrijorate de situația sănătății reproductive, care merge mână-n mână cu educația pentru sănătatea sexuală a populației.

Scrisoarea deschisă „Societatea civilă cere bugetarea și implementarea unui Plan Național de Contracepție în 2024: Protejați femeile, fetele și tinerii din România de sarcini nedorite și infecții cu transmitere sexuală” scoate în evidență imperiozitatea finanțării și accesibilizării contracepției gratuite și accesul la servicii medicale pentru sănătate reproductivă. Scrisoarea integrală, AICI.