Astfel, în cazul persoanelor fizice care înregistrează obligaţii bugetare principale restante la 31 august 2024, în cuantum mai mic de 5.000 lei, stinse în procent de 50%, pot beneficia de anularea unui procent de 50% din obligaţiile bugetare principale restante, precum şi anularea dobânzilor, penalităţilor şi a tuturor accesoriilor aferente restante.

Proiectul pus în dezbatere publică de Ministerul Finanţelor are în vedere impulsionarea achitării voluntare de către contribuabili persoane fizice a obligaţiilor fiscale cu o valoare nesemnificativă, ţinând cont de faptul că statul român trebuie să-şi axeze atenţia asupra celor care prezintă un risc fiscal ridicat de neplată din perspectivă bugetară, precizează sursa citată.

Conform documentului, la data de 31 iulie 2024, un număr de 705.432 contribuabili persoane fizice înregistrează obligaţii fiscale principale restante sub plafonul de 5.000 lei, în cuantum de 600 milioane lei, din care 450 milioane lei reprezintă obligaţii fiscale principale, iar 150 milioane lei reprezintă obligaţii fiscale accesorii.

Pe de altă parte, în cazul debitorilor persoane fizice, inclusiv cele care desfăşoară activităţi economice în mod independent sau exercită profesii libere şi care înregistrează obligaţii bugetare restante la data de 31 august 2024 inclusiv în cuantum mai mare de 5.000 lei, stinse în procent de 75% până la data depunerii cererii de anulare, dar nu mai târziu de data de 25 noiembrie 2024, să se acorde: anularea unui procent de 25% din obligaţiile bugetare principale restante la data de 31 august 2024 inclusiv; anularea dobânzilor, penalităţilor şi a tuturor accesoriilor aferente obligaţiilor bugetare principale, restante la data de 31 august 2024 inclusiv.

Raportat la această facilitate fiscală, se constată că un număr de 122.311 contribuabili persoane fizice înregistrează obligaţii fiscale principale restante al căror cuantum depăşeşte plafonul de 5.000 lei. Astfel, cuantumul obligaţiilor fiscale restante la data de 31 iulie 2024 datorate de contribuabilii persoane fizice care se încadrează în această condiţie se ridică la 6,1 miliarde lei, din care 4,2 miliarde lei reprezintă obligaţii fiscale principale, iar 1,9 miliarde lei sunt obligaţii fiscale accesorii.

“Nu fac obiectul amnistiei fiscale obligaţiile fiscale/bugetare care fac obiectul unor procese penale aflate în curs de desfăşurare până la termenele prevăzute pentru acordarea facilităţilor fiscale prevăzute în ordonanţa de urgenţă, precum şi obligaţiile bugetare stabilite prin hotărâri penale definitive. În acest sens, contribuabilii declară pe propria răspundere prin cererea de anulare depusă, faptul că nu se află în niciuna dintre aceste situaţii”, se mai precizează în document.

Potrivit sursei citate, cuantumul obligaţiilor bugetare stabilite prin hotărâri penale definitive este de 8,19 miliarde lei, din care 7,69 miliarde lei în cazul persoanelor fizice şi 0,5 miliarde de lei la persoane juridice.

„O altă facilitate fiscală propusă vizează acordarea unei bonificaţii de 3% din impozitul pe profit anual şi din impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, aferente anului fiscal 2024/anului fiscal modificat care începe în anul 2024, după caz. În cazul grupului fiscal, bonificaţia se aplică la impozitul pe profit anual declarat de persoana juridică responsabilă”, se menţionează în document.

Conform sursei citate, bonificaţia se acordă din oficiu de către organul fiscal central, prin emiterea unei decizii şi în situaţia respectării condiţiilor prevăzute de actul normativ.

“Sumele care fac obiectul bonificaţiei nu se restituie, ci se utilizează pentru compensarea cu obligaţiile fiscale ale contribuabilului în conformitate cu prevederile art. 167 din Legea nr. 207/2015, cu modificările şi completările ulterioare. Prin excepţie, obligaţiile fiscale care fac obiectul bonificaţiei, pentru care se împlineşte termenul de prescripţie a dreptului de a cere restituirea, se restituie potrivit art. 168 din Legea nr. 207/2015, cu modificările şi completările ulterioare, dacă acestea nu au fost compensate cu alte obligaţii bugetare. Bonificaţia nu se aplică în cazul în care la sfârşitul anului fiscal 2024/anului fiscal modificat care începe în anul 2024, contribuabilii datorează impozit minim pe cifra de afaceri, potrivit art. 181 din Legea 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare”, se mai precizează în document.

Potrivit proiectului, această măsură fiscală are în vedere faptul că obligaţia fiscală reprezentând impozit pe profit/impozit pe veniturile microîntreprinderilor, declarată anual, are un impact financiar semnificativ pentru contribuabili, din perspectiva lichidităţilor financiare pe care trebuie să le deţină în vederea respectării termenului legal de plată.

În acest context, pentru a veni în sprijinul contribuabililor buni platnici şi recompensarea acestora pentru conformarea voluntară la plată, se impune acordarea unei bonificaţii în condiţiile în care aceştia îşi declară şi li se stinge integral şi la termenele prevăzute de lege impozitul pe profit anual/impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, aferente anului 2024/anului fiscal modificat care începe în anul 2024, după caz.

Raportat la cuantumul obligaţiilor fiscale reprezentând impozit pe profit anual/impozit pe veniturile microîntreprinderilor aferente anului 2024 care ar putea fi încasat prin acordarea unei astfel de facilităţi fiscale, s-au avut în vedere sumele încasate din aceste impozite în anul 2024, pentru impozitul pe profit anual/impozitul pe veniturile microîntreprinderilor aferent anului 2023, care a fost în valoare de aproximativ 3 miliarde lei – impozit pe veniturile microîntreprinderilor şi 29 miliarde lei – impozitul pe profit anual. Astfel, prin aplicarea procentului de 3% din aceste sume, rezultă o sumă estimată de aproximativ 900 milioane lei.