„Am adoptat astăzi acest buget la care am lucrat aproape 4 săptămâni. (…) Este un buget cumpătat, care se bazează pe o prognoză prudentă. Este un buget echilibrat, pentru că nu lăsăm pe nimeni în urmă și, pe lângă investiții, avem fonduri suficiente și pentru a plăti salariile și pensiile și ajutoarele sociale care sunt astăzi aprobate de legislația în vigoare. Ne bazăm încă o dată pe un volum record de investiții, iar pe lângă investiții avem fonduri suficiente să plătim salarii și pensii. Prin acest buget punem fundamentele unei noi viziuni prin care să rezolvăm o serie de probleme structurale și să restabilim echilibrul bugetar și să consolidăm creșterea economică. Alocările record de 150 de miliarde de lei pentru investiții reprezintă un motor pentru creșterea economică și reducerea deficitului de la 8,6% la 7%”, a anunțat ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, în briefingul care a urmat ședinței de Guvern, citat de Agerpres.

Acesta a declarat că România are bugetul prin care poate asigura plata salariilor și pensiilor la nivelul anului 2024, în condițiile în care acele indexări de la începutul anului au fost amânate, fiind de altfel „o performanță” faptul că acest buget construit pe un deficit de 7% poate acoperi ambele capitole „și investițiile, dar și salariile și pensiile”.

„Aici ajutorul cel mai mare vine din partea apartenenței noastre la Uniunea Europeană și vine din partea Comisiei, prin fondurile europene, care contribuie în mod semnificativ la investițiile care sunt prinse în acest buget. Cel mai important este să păstrăm acest echilibru și în viitor și în cei 7 ani, care sunt practic planul de revenire pe deficitul de 3%, să nu abandonăm niciodată ideea de a susține investițiile. În continuare, investițiile vor fi motorul de creștere pentru economie”, a explicat ministrul.

În opinia sa, această traiectorie trebuie, de asemenea, păstrată pentru a gestiona și vulnerabilitățile structurale ale economiei românești, fiind alocate resurse financiare în 2025 pentru sectoarele deficitare din punct de vedere al producției și care contribuie la deficitul de balanță comercială.

„Venim în continuare cu sprijin pe sectoarele unde trebuie să creștem producția internă, astfel încât să închidem aceste deficite gemene, care vin, pe de o parte, din deficitul bugetar, iar pe de altă parte, din deficitul de cont curent”, a mai spus el.

Potrivit sursei citate, creșterea accelerată a datoriei publice intră pe un trend descrescător ca sumă absolută începând cu 2025, dar efectele anilor anteriori se vor resimți pe partea de cheltuieli cu dobânzile în anii următori.

„România trebuie să producă mai mult, să se împrumute mai puțin. Aceasta este, foarte pe scurt, concluzia și trebuie să începem să scădem expunerea pe piețele externe și să putem acoperi deficitul bugetar cât mai ieftin. Acest lucru este foarte important și este o provocare pentru orice ministru al finanțelor în prezent și va fi și în viitor”, a adăugat acesta.

Tanczos a subliniat, totodată, că echilibrul bugetar trebuie restabilit și consolidat prin creștere economică, iar primul pas a fost făcut anul acesta, construind bugetul pe trei piloni.

„În primul rând, un stat mai suplu, un stat care trebuie să își reducă cheltuielile și să respecte cetățenii și agenții economici prin servicii de calitate și cheltuieli mai mici. Nu vrem să frânăm brusc, nu vrem să perturbăm sistemele funcționale, dar treptat vom reduce cheltuielile în toate instituțiile publice, atât la nivel central, cât și la nivel local. Acesta este obiectivul acestui guvern. Cheltuielile de personal ca procent din PIB au început să scadă, începând cu anul 2025, și ajungem la un 8,9% față de 9,3% anul trecut, în condițiile în care am avut și cheltuieli sau majorări salariale în 2024”, a arătat șeful de la Finanțe.

Ministrul a adăugat că, în același timp, trebuie să se reducă treptat și cheltuielile statului ca procent în PIB, iar către investiții trebuie mult mai multă atenție.

„Am impus o reducere a cheltuielilor de personal cu 5% la ministere, cu excepția câtorva ministere: Sănătate, Educație, Ministerul Apărării și Ministerul de Interne. Am redus nu salariul fiecărui angajat, ci anvelopa de cheltuieli de personal. Cred în această filosofie, cred că fiecare manager de instituție publică este capabil să reducă cheltuielile treptat și să intre pe această filosofie, pe acest trend de reducere treptată a poverii cheltuielilor de personal pe bugetul de stat, dar cu menținerea serviciilor pe care trebuie să le ofere fiecare instituție”, a punctat Tanczos Barna.

El a menționat câteva instituții care au reduceri de cheltuieli în bugetul pe 2025, respectiv Camera Deputaților, Senatul, Administrația Prezidențială, precum și ministerele cu creșteri: Ministerul Educației, Ministerul Sănătății, Ministerul Apărării, Ministerul Mediului, Ministerul Transporturilor, dar a dat asigurări că nu vor fi reduse salariile și pensiile.

„Nu reducem din salarii și din pensii. În ceea ce privește nivelul aprobat anul trecut, și este un lucru foarte important, avem o sumă de 169,5 miliarde de lei pentru cheltuieli de personal, astfel încât salariile să fie plătite, iar pensiile să fie acoperite dintr-o sumă de 182,7 miliarde de lei. Salariul mediu va crește și anul acesta cu 6,1% peste nivelul inflației. Este pachetul prin care implementăm acest principiu de stat mai suplu, treptat, fără a interveni brusc în sistemul public”, a mai spus Tanczos.

Al doilea pilon pe care e construit bugetul pe 2025 este reprezentat de „investițiile masive”, a transmis șeful de la Finanțe.

„Și aici pot să vă spun că avem un 7,8% procent din PIB pentru investiții în 2025. În primul și în primul rând pentru dezvoltarea și îmbunătățirea infrastructurii la nivel național, infrastructura de transport. Ministerul Transporturilor va avea cu 20% mai mulți bani pentru infrastructură. Ministerul Sănătății, de asemenea, un buget mai mare cu 35%, Ministerul Mediului, o creștere de 51%.”

Nu în ultimul rând, al treilea pilon important al bugetului pe anul 2025 este crearea unui Fond de solidaritate națională pentru unitățile administrativ-teritoriale, acesta fiind, în opinia ministrului, „o nouă filosofie în ceea ce privește ajutorarea celor care nu-și pot acoperi cheltuielile de funcționare din veniturile proprii”.

Pe aceeași temă:

Ciolacu: Adoptăm azi proiectul de buget fără modificări de taxe și impozite