Acestea vizează toate nivelurile educaționale, de la educația timpurie și școala gimnazială, până la universități și institutele de cercetare, și sunt reunite într-un document oficial, denumit „Fișa de reforme”, disponibil pe site-ul Ministerului Educației.

Cele 10 reforme sunt următoarele:

1. Reforma curriculumului

Se reorganizează conținutul educațional pentru liceu (planuri-cadru, programe, manuale), cu primele implementări în 2025. Ulterior, reforma se extinde la gimnaziu, primar cu ținte de implementare în anul școlar 2027-2028, și educația timpurie începând cu septembrie 2026. Educația duală va fi generalizată pentru liceele tehnologice. Profesorii vor beneficia de formare continuă adaptată noilor cerințe.

2. Reforma evaluării

Se introduc noi standarde de evaluare pentru toate nivelurile, primar, gimnazial și liceal. Examenele naționale vor fi regândite, iar evaluările vor viza atât performanțele elevilor, cât și pe cele ale profesorilor și instituțiilor, cu primele propuneri în toamna acestui an.

3. Reorganizarea arhitecturii școlare

Reforma vizează optimizarea rețelei școlare, în special în mediul rural, prin comasări, campusuri educaționale și parteneriate strategice cu autoritățile locale. Scopul este creșterea calității și eficienței educației.

4. Statutul cadrelor didactice

Se propune regândirea mecanismului de titularizare și adoptarea unei legi a salarizării prin care salariul profesorului debutant să fie egal cu salariul mediu brut pe economie. De asemenea, se vor introduce standarde europene de formare profesională.

5. Implementarea bunelor practici europene în arhitectura școlară

Pe baza Raportului QX, se vor aplica modele internaționale privind guvernanța, leadershipul, cultura organizațională și etica în școli. Această reformă va fi implementată gradual și continuu.

6. Redefinirea arhitecturii universitare

Universitățile vor fi diferențiate în funcție de misiunea lor (didactică, de cercetare, de excelență). Se vor încuraja programele duale și concentrările academice între instituții, pentru o mai bună conectare la piața muncii.

7. Bune practici europene în universități

Vor fi adoptate standarde internaționale privind etica, recrutarea, promovarea cadrelor didactice, trasabilitatea angajării absolvenților și evaluarea instituțională.

8. Reforma Autorității Naționale pentru Calificări (ANC)

ANC va deveni coordonator-cheie pentru formarea profesională a adulților, în cadrul reformei europene „Union of Skills”. Se vor introduce microcertificări, standarde moderne, coduri QR, corelări cu nivelurile ISCED și relații funcționale cu autoritățile locale și naționale.

9. Redefinirea arhitecturii sistemului Cercetare – Dezvoltare – Inovare (CDI)

Toate institutele de cercetare, universitățile și actorii din domeniu vor fi evaluați până în 2026. Se urmărește concentrarea instituțională și corelarea cercetării cu dezvoltarea economică și inovarea, atât tehnologică, cât și socioculturală.

10. Implementarea bunelor practici în CDI

Inspirată tot din Raportul QX, reforma introduce noi standarde pentru etica în cercetare, angajarea și evaluarea personalului, guvernanță și management al calității.

Alte măsuri care vin în sprijinul educației

Pe lângă cele 10 reforme majore propuse pentru perioada 2025–2028, Guvernul vine cu o serie de măsuri care să sprijine schimbările din educație și cercetare. Una dintre direcțiile principale este prevenirea abandonului școlar. Programe precum PNRAS, „Școală după școală” sau mese calde în școli vor fi extinse pentru a menține copiii în sistemul educațional și a le oferi sprijin concret.

Un accent important se pune și pe extinderea programului „Școală de la 8 la 17”, un model educațional care include activități educative și recreative după orele de curs. Autoritățile locale și mediul privat sunt invitați să se implice activ în susținerea acestuia, pentru ca elevii să beneficieze de sprijin educațional pe tot parcursul zilei.

Guvernul are în vedere și respectarea drepturilor educaționale ale minorităților naționale și ale românilor din diaspora. Vor fi dezvoltate manuale și platforme de e-learning în limbile minorităților, vor fi oferite burse și se va simplifica recunoașterea diplomelor obținute în alte țări. În plus, se vor susține cursuri de limba română prin programe universitare.

Digitalizarea devine și ea un obiectiv central al reformelor din educație. Printre măsurile concrete se numără: introducerea catalogului electronic, reducerea birocrației prin formulare digitale standardizate și crearea unui sistem integrat de management al școlarității (SMIS), care să conecteze toate instituțiile de învățământ. De asemenea, se urmărește corelarea datelor despre absolvenți cu nevoile pieței muncii.

Până în 2030, Guvernul și-a propus atingerea a trei obiective:

• Alocarea a cel puțin 15% din bugetul public pentru educație, de la grădiniță până la universitate
• Reducerea abandonului școlar sub 10%, sub media Uniunii Europene
• Creșterea investițiilor în cercetare până la 1% din PIB