Potrivit unei informări transmise de reprezentanții DSP Sibiu, primul caz a fost raportat pe 19 aprilie.
„Băiat de 16 ani, internat iniţial la Spitalul Municipal Mediaş, ulterior transferat la Spitalul de Pediatrie din Sibiu cu suspiciunea de hepatită acută. Markeri virali pentru hepatită virală A, B, C şi E au fost negativi, ca şi probele pentru determinarea anticorpilor anti Leptospiră. Copilul este în continuare internat, investigat şi supravegheat, cu evoluţie staţionară, fără elemente de agravare”, se precizează într-o informare DSP Sibiu.
Al doilea caz a fost raportat pe 26 aprilie. Este vorba de o fetiţă de 10 ani, cu markeri de asemenea negativi pentru hepatită virală A, B, C , pentru hepatită virală E probele fiind încă în lucru. În prezent, fetiţa este externată, cu stare ameliorată și stabilă.
3 cazuri suspecte de hepatită misterioasă, anunțate săptămâna aceasta
Alte două cazuri suspecte de hepatita de origine necunoscută în România au fost anunțate joi de Ministerul Sănătății: un bebeluș în vârstă de 8 luni și un copil de 10 ani. Ambii sunt în îngrijire medicală și „se așteaptă ultimele rezultate ale analizelor să vedem dacă avem o cauză identificabilă”, a anunțat joi Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila.
O fetiță de 5 ani din zona București-Ilfov, internată din data de 4 aprilie, este primul caz din România care se încadrează în simptomele din definiția de caz stabilită de OMS, anunța luni seară Ministerul Sănătății. Fetița nu a intrat în contact cu vreun alt caz cunoscut de boală.
Hepatita este o inflamație a ficatului, un organ vital care procesează nutrienții, filtrează sângele și ajută la combaterea infecțiilor. Când ficatul este inflamat sau deteriorat, funcția acestuia poate fi afectată.
Cel mai adesea, hepatita este cauzată de un virus, iar adenovirusurile reprezintă un tip comun de virus răspândit de la persoană la persoană, care poate provoca o serie de boli ușoare până la mai severe. Dar acești viruși sunt doar rar raportați ca fiind o cauză a hepatitei severe la persoanele sănătoase.
OMS a mai spus că investigația asupra cauzei trebuie să se concentreze pe factori precum „susceptibilitatea crescută în rândul copiilor mici ca urmare a unui nivel mai scăzut a circulației adenovirusului în timpul pandemiei de COVID-19, potențiala apariție a unui nou adenovirus, precum și o infectare simultană cu SARS-CoV -2”.
Simptome la copil
Potrivit pediatrului Mihai Craiu, un astfel de copil are:
„- icter cutaneo-mucos (este galben la piele și la ochi)
– stare de oboseală extremă, foarte neobișnuită și inexplicabilă prin efortul depus de copil
– urini închise la culoare (ca berea brună sau ca ceaiul negru)
– scaune foarte deschise la culoare (scaune acolice, asemănatoare celor pe care le avea copilul în primele luni de viață cât era alăptat la sân sau cu o formulă de primă vârstă)
– mâncărimi inexplicabile pe piele (fără semne de boală cutanată)
– sângerare produsă la minime traumatisme sau chiar fără motiv”.
Recunoașterea semnelor de hepatită (grețuri, vărsături, icter, oboseală extremă, dureri de burtă, diaree sau febră) este esențială. Dacă suspectăm o astfel de problemă, trebuie să ne adresăm spitalului pentru analize, cât mai rapid.
Pe aceeași temă:
Adenovirusul nu a fost depistat la fetița cu hepatită severă din România
S-a înregistrat primul caz de hepatită acută cu origine necunoscută la copii în România
z