Cozma rămâne după gratii!

Măsura de arest expiră la 2 decembrie 2007. Cozma a fost condamnat la 80 de ani de închisoare pentru faptele săvârşite în timpul mineriadele pe care le-a condus, dar a executat până acum, graţie legislaţiei autohtone care contopeşte pedepsele şi graţie clemenţei celor de la putere, doar 8 ani şi două luni: în intervalul 10 ianuarie 1997 – 9 iulie 1998 (arest preventiv), între 15 februarie 1999 şi 16 decembrie 2004 (când a fost graţiat de preşedintele Ion Iliescu), între 17 decembrie 2004 şi 14 iunie 2005, şi ultimul interval – din 28 septembrie 2005 până în prezent.

În afara acestor condamnări, Cozma a mai adunat doi ani cu suspendare, în 1991, pentru ucidere din culpă (accident de maşină). În plus, el a mai primit două amenzi penale, despre care juriştii susţin că ar fi trebuit să fie pedepsite cu închisoarea: în dosarul Piteşti a primit, în 2000, o amendă penală de 200.000 lei vechi, pentru vătămare corporală, căreia i se adaugă o amendă de 15 milioane lei vechi pentru ultraj, în 2003.

Mineriada din septembrie 1991 – 58 de ani de închisoare

Astfel, în 15 februarie 1999, Miron Cozma a fost condamnat de Curtea Supremă de Justiţie, la 15 ani de închisoare pentru subminarea puterii de stat, la alţi 10 ani, 12 ani şi respectiv 14 ani, pentru trei infracţiuni săvârşite la legea privind calea ferată, şi la alţi 7 ani pentru port ilegal de armă. În loc să adune o condamnare totală de 51 de ani, fostul lider al ortacilor a primit doar 15 ani de închisoare (pedepsa maximă, cum prevede legislaţia autohtonă), plus un spor de 3 ani, dată fiind gravitatea faptelor, adică un total de 18 ani.

Pentru Stoeneşti şi Costeşti, 22 de ani de închisoare

Pentru mineriada din de la Costeşti, Miron Cozma a primit în decembrie 2005, o condamnare de 10 ani, tot pentru subminarea puterii de stat.

În septembrie 2005, Miron Cozma a fost condamnat, pentru mineriada de la Stoeneşti, la 7 ani de închisoare pentru tulburarea liniştii publice şi la 5 ani de închisoare pentru împotrivirea la executarea unei sentinţe judecătoreşti.

Justiţia şi Iliescu l-au scutit pe Cozma de ani grei de puşcărie

Miron Cozma a beneficiat de două decizii care i-au scurtat semnificativ pedepsele definitive totalizând 28 ani de închisoare. În primul rând, graţierea din decembrie 2004, semnată de preşedintele Ion Iliescu, l-a scutit de opt ani pe care ar fi trebuit să-i petreacă după gratii.

A doua mişcare care i-a redus perioada de detenţie a fost decizia din 24 octombrie 2005, a Curţii de Apel Bucureşti, care a contopit, la cererea lui Cozma, pedepsele primite de fostul lider din Valea Jiului pentru mineriadele din septembrie 1991 şi ianuarie 1999. Curtea a decis astfel să contopească pedeapsa de şapte ani şi 11 luni pentru mineriada din 1991- executată deja din pedeapsa de 18 ani de închisoare – cu cea de zece ani dată de instanţa supremă în dosarul mineriadei de la Costeşti.

Cozma a participat la şedinţele cenaclului literar şi ale celui de pictură

Comisia şi-a motivat decizia enumerând toate probele care au dus la concluzia că deţinutul Cozma s-a schimbat radical în ultimele şase luni de detenţie, luni scurse de la ultimul refuz al instanţelor faţă de solicitarea punerii în libertate condiţionată.

“Având în vedere că în perioada de amânare deţinutul a avut un comportament corespunzător, a dat dovezi de îndreptare în sensul că a manifestat un interes deosebit pentru activităţile cu caracter religios, sportiv şi recreativ; a participat la acţiunile educative din cadrul secţiei, la clubul central, cenaclul literar, pictură şi artizanat. Observând şi faptul că atitudinea şi comportamentul acestuia de până la 2.06.2006 au fost avute în vedere de celelalte comisii şi de instanţele de judecată, comisia propune eliberarea condiţionată a deţinutului Miron Cozma. Miron Cozma este inginer electromecanic cu studii superioare, este divorţat şi are doi copii, fiind vizitat în mod constant de familie şi prieteni”, se spune în motivarea Comisiei speciale de la Rahova care a recomandat, miercuri, eliberarea condiţionată a fostului lider al ortacilor din Valea Jiului.

În timpul scurs de la ultima cerere de eliberare condiţionată, Cozma nu a fost sancţionat niciodată, ba chiar, după cum se arată în motivarea Comisiei de la penitenciarul Rahova, a fost răsplătit de patru ori cu suplimentarea dreptului “la pachet” şi drept “la vizită”.

Motivarea comisie prezintă şi un profil psihologic al lui Cozma, în care acesta este caracterizat ca având o “personalitate cu un bun potenţial general, care are o inteligenţă peste medie, este imaginativ şi are un potenţial creator ridicat”. Totodată, membrii comisiei spun despre Miron Cozma că este o persoană independentă în gândire şi acţiuni şi e foarte hotărât în urmărirea obiectivelor pe care şi le propune. În continuarea caracterizării psihologice a fostului luider al minerilor, acesta este prezentat cu o personalitate puternic structurată, care are o bună imagine despre sine, având în egală măsură şi tendinţa de a se impune ca lider.

Membrii comisiei au analizat şi comportamentul în detenţie al lui Miron Cosma, arătând că în timpul petrecut în penitenciar, Cozma a contribuit la menţinerea unor relaţii neconflictuale cu ceilalţi deţinuţi, păstrându-şi totodată “propriul sistem de valori”.

Cu şase luni înainte, Cozma nu dăduse “dovezi temeinice de îndreptare”

Toate aceste caracterizări contrazic acele concluzii prinse în decizia de anul trecut prin care o altă instanţă a TMB a refuzat eliberarea condiţionată a Luceafărului huilei.

Tribunalul Bucureşti a respins recursul declarat de Miron Cozma, în iunie 2006, considerând că deţinutul “nu a dat dovadă de stăruinţă în muncă, disciplină şi dovezi temeinice de îndreptare”, dar a stabilit ca solicitarea acestuia să fie repusă în discuţie la începutul anului 2007. Când a decis amânarea dezbaterii eliberării condiţionate, comisia a avut în vedere ultimele documente anexate la dosarul de deţinut al lui Cozma, în special Raportul din 2005 întocmit de inspectorii Ministerului Justiţiei.

Raportul spunea că, spre deosebire de alţi arestaţi, Miron Cozma îşi stabilea singur programul în penitenciar, avea acces la unele spaţii şi dotări interzise altor deţinuţi, îşi permitea să joace biliard şi să aibă frigider. Cozma avea dreptul să se îmbrace cum voia el, să dea zilnic telefoane, cu durata nelimitată.Conform raportului, toate aceste concesii au avut drept consecinţă neaplicarea regimului penitenciar în toate componentele sale şi pe tot parcursul executării pedepsei.