Raportul subliniază că expunerea prelungită la rețele sociale și jocuri este asociată cu tulburări de somn, dificultăți școlare și un risc mai mare de consum de substanțe. România se situează peste media europeană, cu 53% dintre adolescenți care declară că nu își pot controla timpul petrecut pe rețele sociale și 25% care recunosc dificultăți în gestionarea timpului dedicat jocurilor.

Jocurile de noroc și consumul de alcool și tutun

Deși tendința europeană este de scădere a consumului de alcool și tutun în rândul adolescenților, România se situează peste medie. Opt din zece adolescenți români au consumat alcool cel puțin o dată în viață, iar 26% dintre elevii de 15-16 ani au fumat țigări în ultimele 30 de zile, ceea ce plasează țara pe locul 4 în Europa la acest capitol.

Raportul arată că unul din doi adolescenți români a încercat țigări electronice, iar unul din trei le-a folosit în ultimele 30 de zile. De asemenea, aproximativ 25% dintre elevii români au participat la jocuri de noroc în ultimele 12 luni, fie online, fie în săli specializate, cu băieții fiind mai predispuși decât fetele să parieze, și anume 34% dintre băieți și 16% dintre fete.

Droguri și medicamente non-medicale

Canabisul rămâne cel mai frecvent drog experimentat de adolescenți, iar în România 6,2% dintre elevi au consumat cel puțin o dată o substanță ilegală. În paralel, se remarcă o creștere a utilizării medicamentelor non-medicale, precum tranchilizante, sedative sau analgezice.

„Raportul publicat de EUDA trebuie să ne motiveze să facem lucrurile mai bine. Prevenția nu este un mesaj, ci o investiție în generațiile viitoare. Adolescenții de astăzi cresc într-un context complex, în care presiunea socială, mediul digital și accesul la substanțe se combină într-un mod care le influențează profund comportamentele.

Este nevoie de o responsabilitate comună a familiei, a școlii, a autorităților și a mediului privat pentru a construi împreună o cultură a prevenției bazată pe educație, dialog și sprijin real pentru tineri. Agenția Națională pentru Politici și Coordonare în Domeniul Drogurilor și al Adicțiilor (ANPCDDA) a fost înființată anul acesta tocmai ca să răspundă acestor fenomene prin abordări noi, bazate pe date științifice și recomandări internaționale.

Proiectul The Safe Zone de la festivaluri sau ghidurile de prevenire pentru profesori sunt doar o parte din proiectele Agenției realizate pe modele eficiente. Proiectul prioritar în acest moment privește creșterea capacității de tratament și reintegrare în comunități, un proiect cu fonduri europene. Continuând în această direcție, cu resursele corespunzătoare, sunt convins că lucrurile vor arăta altfel în următorul raport european”, a declarat Rareș-Petru Achiriloaie, președinte ANPCDDA.

Raportul ESPAD 2024 a fost realizat în 37 de state europene, pe un eșantion de 113.882 de elevi de 15 și 16 ani, iar în România au participat 8.543 de elevi din toate județele. Datele au fost colectate între 19 aprilie și 12 iunie 2024, prin chestionare anonime

Pe aceeași temă:

Validați online, pierduți în realitate. Ce pierdem când ne expunem prea mult