Fetița fost diagnosticată cu insuficienţă hepatică, în formă severă. Ea nu a avut istoric de călătorie şi nu are nicio legătură epidemiologică cu un alt caz raportat către OMS Europa.

Singurul lucru detectat în urma analizelor au fost anticorpii post-COVID 19, fapt ce arată că fetița a avut această afecțiune, potrivit surselor medicale de la Spitalul de copii Grigore Alexandrescu din Capitală, unde este internată fetiţa.

Experții nu au găsit nicio legătură între boala COVID şi acest tip de hepatită.

Starea copilului este stabilă şi i se fac în continuare investigaţii de specialitate pentru detectarea cauzei care a dus la apariţia bolii.

Directorul medical al Institutului de Boli Infecţioase Matei Balş din Capitală a declarat, într-un interviu acordat News.ro, că nu există deocamdată o relaţie clară de cauzalitate nici între prezenţa adenovirusului şi acest nou tip de hepatită.

„Luăm în calcul că sunt aproximativ 49 de tipuri de adenovirus care pot afecta omul şi care dau o paletă foarte largă de afecţiuni. Aici vorbim de răceli banale, pneumonie, de celelalte infecţii de tract respirator sau inferior. Putem vorbi în cazuri rare de encefalită sau meningită, infecţii urinare, infecţii digestive, etc.

Sunt cazuri foarte rare de hepatită acută la copii. De la cea mai fragedă vârstă, până la 16 ani. Nu sunt de cauză virală, sau mai bine spus, cauzate de virusurile hepatitice clasice, A, B, C, D, E. Nu sunt nici autoimune, nici toxice, adică nu au o cauză decelabilă”, a precizat medicul.

Cazurile sesizate, foarte puţine la nivel global în comparaţie cu numărul cazurilor de hepatite date de virusuri cunoscute, se află sub supravegherea medicilor.

Medicul Adrian Marinescu nu ia în calcul varianta în care acest tip de hepatită de cauză necunoscută să fie un efect post-COVID, ci mai degrabă o situaţie creată de lipsa restricţiilor după o perioadă foarte lungă în care acestea au existat.

„Sunt aproximativ 17 copii care au avut într-adevăr forme severe, a fost un deces, s-a ajuns la transplant, dar sunt foarte puţine la nivelul globului în raport cu numărul de hepatite, care este enorm, sunt o multitudine de hepatite. Deocamdată, nu ar trebui să intrăm în panică, ci ar trebui să luăm în calcul ca în monitorizarea celor mici să ne gândim şi la posibilitatea că poate fi un adenovirus”, a adăugat specialistul.

***

Până în data de 21 aprilie 2022, Biroul Regional OMS pentru Europa a raportat 169 de cazuri de hepatită severă de cauză necunoscută, (nu au fost detectate virusurile hepatitice cunoscute până în prezent), cazuri înregistrate la copii cu vârsta între 1 lună şi 16 ani. Într-un comunicat de presă al Ministerului Sănătăţii publicat luni se arată că aceste cazuri au prezentat insuficienţă hepatică, adesea severă, niveluri ridicate ale enzimelor şi icter. La 74 de cazuri a fost detectată prezenţa adenovirusului F41.

Primul caz de acest gen din România este cel al unei fetiţe de 5 ani. Aceasta a fost internată la spitalul Grigore Alexandrescu din Capitală pe data de 4 aprilie. Copilul a ajuns la camera de gardă a unităţii sanitare cu vărsături, dureri abdominale, icter.

A fost diagnosticată cu insuficienţă hepatică, în formă severă. Fetiţa nu a avut istoric de călătorie şi nu are nicio legătură epidemiologică cu un alt caz raportat către OMS Europa.

Pe aceeași temă:

Hepatita misterioasă care afectează copiii. Dr. Mihai Craiu: Trebuie evitată supradozarea paracetamolului

S-a înregistrat primul caz de hepatită acută cu origine necunoscută la copii în România