La Nadăş mai sunt şapte familii băştinaşe, cu un singur copil de şcoală. În toate localităţile componente au venit însă mulţi timişoreni ori s-au întors acasă cei plecaţi. Multe case noi s-au ridicat, altele sunt în faza de costrucţie, iar alte câteva zeci în faza de proiect, Mai ales pe la Herneacova, Stanciova şi Nadăş, ne-a precizat Marinel Paşca, primarul de la Recaş. Reţea de apă curentă există în Recaş pe toate străzile. Cea veche a fost înlocuită în proporţie de 90%, iar numărul forajelor a ajuns la opt. Administrarea este făcută de operatorul regional Aquatim, care se foloseşte şi de impozantul castel de apă care domină oraşul către nord. S-a lucrat mult şi la Izvin, unde reţeaua a fost refăcută, iar numărul de foraje a crescut la trei. Pe drumul mare este mai uşor să faci modernizări, mai greu este însă în satele aflate mai departe. Una dintre probleme Recaşului este că îşi are localităţile disparate, unele şi la 11 km de centru, ceea ce sporeşte costurile pentru utilităţi. A fost pornit şi un proiect cu sprijin guvernamental, care prevede o reţea de apă pentru trei sate grupate: Izvin, Bazoş şi Petrovaselo. Se vor alimenta din aceeaşi sursă. Conducta va avea 60 km, iar costurile se ridică la şapte milioane de euro. Trei ar trebui să pună Primăria, pentru ca lucrarea să fie încheiată, inclusiv prin darea în funcţiune a staţiei de tratare şi clorinare. Cel puţin la început vor funcţiona cişmele la fiecare colţ de stradă. La Herneacova, din fonduri proprii, au fost realizate trei foraje şi reţea de apă ce acoperă 70% din sat.
La canalizare lucrurile stau mult mai simplu: nu există decât în Recaş şi aici doar pe patru km. Şi aici sunt perspective bune, căci oraşul are aprobată o finanţare europeană de 8,5 milioane de euro exact pentru astfel de lucrări. Se va face o canalizare nouă, pe toate străzile, plus staţie de epurare. Există un proiect integrat, cu studiu de fezabilitate şi tot ce trebuie, pentru canalizare în toate satele aparţinătoare, documentele fiind depuse la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului. Urmează asfaltarea, iar aici este nevoie de fonduri externe, căci bugetul local nu o poate susţine. A fost modernizat drumul de opt km până la Herneacova, iar de aici s-a pus piatră până la Stanciova. Au fost depuse mai multe solicitări de fonduri europene, dar şi trei proiecte pentru 20 km de asfalt pe drumurile comunale şi în Recaş.
Industria locală nu este foarte dezvoltată, iar cele câteva făbricuţe de aici nu o duc grozav. În centrul atenţiei se află via şi vinul. Cramele Recaş sunt principalul producător, însă s-au dezvoltat şi alţii mai mici. La Petrovaselo, un italian s-a apucat de viticultură şi lucrează deja 150 ha de vie, ba chiar s-a apucat să ridice o nouă cramă. Investiţia se apropie de opt milioane de euro. S-ar putea ca în curând să vorbim de şampania de Nadăş, căci aici s-a instalat un alt italian, expert în această delicatesă la el acasă. Veniturile se realizează mai puţin din sumele defalcte din impozitul pe salarii, cât din taxele impozitele pe case şi terenuri. În ceea ce priveşte “palatele” romilor, pentru care Recaşul este atât de cunoscut, primarul Marinel Paşca ne-a declarat că ele au pornit atunci când exista o legislaţie foarte permisivă. Acum se caută soluţii pentru intrarea în legalitate. Se pare că propietarii sunt destul de cooperanţi. Puţini sunt cu datorii la impozite, chiar dacă acestea se ridică şi la 3-4000 de lei pentru un imobil!
În Recaş şi în satele sale sunt multe biserici, de diferite confesiuni. Unele sunt monumente istorice, iar mulţumirea edililor locali este că le pot pune în valoare. Iluminatul artistic creează efecte deosebite la biserica romano-catolică aflată chiar în centrul oraşului.
Citiți principiile noastre de moderare aici!