Un bătrân cu ataxie, surprins în timp ce se urcă la volan

Pe un drum public din Timișoara, un bărbat în vârstă este surprins că se urcă la volanul unei mașini, cu vizibile dificultăți. Imaginile, devenite virale pe rețelele sociale, au stârnit numeroase comentarii. În mediul online mulți se întreabă dacă acesta mai este apt să conducă și cine ar trebui să verifice acest lucru.

În filmuleț, bărbatul, care este apostrofat de ceilalți participanți în trafic, susține că are ataxie, o tulburare neurologică care presupune probleme de coordonare și mișcări nesigure.

„Șofatul presupune mai mult decât a ține mâinile pe volan”

Potrivit neurologilor contactați de Tion, conducerea unui autovehicul presupune mai mult decât simplul act de a ține mâinile pe volan. Este nevoie de reflexe rapide, coordonare, atenție și viteză de reacție în situații neprevăzute.

Orice tulburare care afectează aceste funcții poate transforma șofatul într-un pericol, atât pentru cel aflat la volan, cât și pentru ceilalți.

De exemplu, ataxia, indiferent de cauză, afectează în mod direct controlul motor, mersul este nesigur, iar controlul asupra membrelor poate deveni imprevizibil.

În mod oficial, șoferii trebuie să fie apți din punct de vedere medical pentru a deține permisul de conducere. Afecțiunile neurologice, în special cele care afectează mișcarea sau echilibrul, sunt considerate un risc și pot fi incompatibile cu șofatul.

Unde are legea lacune

Totuși, în practică, lucrurile sunt mai complicate.

Răspunsul vine din legislația rutieră, care ne informează clar despre responsabilitățile medicilor și ale conducătorilor auto în astfel de situații.

Potrivit Ordonanței de Urgență nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, atunci când un medic constată că o persoană care deține permis de conducere suferă de o afecțiune medicală gravă, este obligat să emită un bilet de trimitere către o unitate de asistență medicală autorizată. Acolo, persoana urmează să fie evaluată de specialiști pentru a se stabili dacă mai este aptă din punct de vedere medical să conducă.

Biletul de trimitere trebuie comunicat de îndată pacientului, prin orice mijloc de comunicare prevăzut de lege, iar medicul are obligația să noteze această situație și în fișa medicală a pacientului.

Conducătorul auto trebuie să se prezinte la controlul medical în termen de cel mult 3 zile lucrătoare de la primirea biletului. Nerespectarea acestui termen poate duce la suspendarea permisului de conducere, iar autoritățile pot fi informate.

Dacă, în urma examinării de specialitate, persoana este declarată inaptă medical pentru a conduce, unitatea medicală este obligată să comunice rezultatul în termen de o zi către:

• Poliția rutieră de care aparține,
• Medicul trimițător,
• și persoana examinată.

Dacă, în schimb, șoferul este declarat apt medical, rezultatul este transmis doar medicului trimițător, în termen de 15 zile.

Avizul de apt sau inapt medical poate fi contestat doar pe baza unei expertize efectuate de instituțiile medico-legale. Astfel, persoana care nu este de acord cu rezultatul poate solicita o evaluare suplimentară, însă aceasta se face printr-un proces oficial și cu costurile aferente.

Problema este că în România, oamenii nu sunt obligați să le spună medicilor care îi consultă dacă dețin sau nu un permis de conducere. De asemenea, medicul nu are acces automat la informații din care să vadă dacă pacientul este sau nu șofer. Așadar, responsabilitatea morală rămâne la latitudinea pacienților, care în multe cazuri, pentru a nu risca pierderea permisului, nu declară că ar conduce.

În lipsa unei obligații legale, mulți pacienți continuă să conducă, considerând că sunt capabili și ignorând riscurile. Totuși, inevitabil apar accidente, iar în multe cazuri anchetele relevă o afecțiune nedeclarată care afectează capacitatea de a conduce.

În cazul ataxiei, controalele ar trebui să analizeze reflexele, coordonarea, viteza de reacție și alte abilități esențiale la volan.

Faptul că legea nu obligă un pacient cu diverse tulburări să anunțe că este șofer nu înseamnă că riscul dispare. Atunci când reflexele sunt afectate și controlul motor este imprevizibil și când echilibrul este compromis, șofatul devine o amenințare reală pentru toți cei din trafic.

De exemplu, doar în 2025, în județul Timiș am avut nu mai puțin de 111 permise retrase sau anulate din cauze medicale.