10 principii de baza in cazul unei diete sanatoase

Medicina și rolul său sunt incontestabile, salvează vieți! Incontestabil este și rolul nutriției în profilaxia, menținerea și căpătarea stărilor de sănătate, printr-o dietă conștient aleasă. Dieta noastră este cea care susține cu adevărat, ca un ”combustibil”, partea noastră fizică, organismul ca un întreg. Să nu ne depărtăm atât de mult de firescul existențial, de ce spunea părintele medicinei: ”hrana să vă fie medicament!” Distanța acesta ar putea să nu fie un pas de evoluție și prosperitate, mai degrabă o capcană sau o înșelare a timpurilor actuale.

10 remedii pentru imunitate excelenta

Un sistem imunitar puternic ne ferește de infecții, viroze, ține boala departe de noi. Genetic se spune că structura noastră poate fi mai slabă sau rezistentă, lucru care poate fi luat în seamă doar pentru a găsi o scuză celor ce se întâmplă. Genetica dispune dar nu declanșează manifestarea genelor sensibile sau generatoare de boală!

Daca e primavara, fuga la piata!

„După-atâta frig și ceață / Iar s-arată soarele…”. Ca-n poezia lui Topârceanu, să ieșim din casă spre natură, spre renașterea din jur. Bucuria schimbării o avem cu toții, starea de primăvară ne trezește spre noi aspirații și o mai bună stare de sănătate. Iarna, alimentația este una mai puțin bogată în enzime, cele ce susțin toate procesele chimice ale organismului, iar primăvara aduce schimbarea și în acest fel.

Psihanaliza burtii

Totalitatea bacteriilor din intestinul nostru formează microbiomul, iar acesta are o mare influență asupra creierului nostru. Pentru a înțelege mai bine aceste realități ne putem gândi și la felul în care paraziții produc substanțe capabile să influențeze comportamentul animalului parazitat și să-l îndemne a se comporta într-un anume fel.

Tubul digestiv, al doilea creier al nostru!

Leopold Auerbach este cel care a descoperit în secolul XIX faptul că peretele intestinului este căptușit cu celule nervoase. A și dat o denumire acestui strat de celule ganglionare ce permite controlul mișcărilor și a cărui funcție principală este a face să înainteze alimentele de-a lungul tubului digestiv. ”Plexul lui Auerbach”, așa l-a denumit. Tot în acest secol, Bayliss și Ernest Starling au secționat legăturile nervoase dintre creier și intestinele unui câine. Și, surprinzător, activitatea digestivă a acestuia a continuat într-o manieră aproape normală. De aici, concluzia a fost clară: sistemul nervos enteric este autonom și nu depinde de comenzile vreunui ”comandor”, cum ar fi creierul.