A mânca era un obicei simplu și firesc atunci când eram copii. Mâncam când ne era foame și ne opream când eram sătui. Pe măsură ce înaintăm în viață începem să vedem mâncarea într-un fel diferit: mâncăm când suntem fericiți, triști, singuri, anxioși, de plictiseală. Trăim într-o perioadă a abundenței nutriționale, se vorbește de o eră a nutriționismului, cu toate capcanele aferente. Cu toții mâncăm mai mult decât avem nevoie, din când în când, dar atunci când mănânci constant pe fond emoțional, s-ar putea să ai o problemă care te poate afecta atât fizic cât și psihic, pe viitor.