Asociațiile și fundațiile din Timișoara au putut depune până luni, 3 august, proiecte culturale care au strânsă legătură cu Dosarul de candidatură TM2021 – Capitală Europeană a Culturii. Primăria va împărți 3 milioane de lei finanțare nerambursabilă, prin Casa de Cultură.
La o zi de la încheierea competiției de dosare a fost anunțată și componența comisiei care va juriza proiectele. Potrivit primarului orașului, care a scris pe Facebook numele membrilor, din juriu fac parte Cristian Rudic, director Opera Română, Ada Lupu-Hausvater, director Teatrul Național, Coriolan Gârboni, director Filarmonica Banatul, Attila Balasz director Teatrul Maghiar, Pavel Deheleanu, director Casa de Cultură Municipală, și „actanții culturali independenți” Ovidiu Șandor, Ovidiu Megan, Sorina Jecza și Nicoleta Ciocov.
Pe lângă „actanții culturali independenți”, în comisie au fost numiți și directorii instituțiilor culturale din subordinea primăriei. Lipsește însă șeful Teatrului German, unde director este, de peste doi ani, un inginer mecanic. Acesta a fost numit cu delegație chiar de primarul Timișoarei, care se judecă cu fostul director, Lucian Vărșăndan.
Comisia va trebui să jurizeze până în 14 august un total de 72 de cereri de finanțare.
Articole pe aceeași temă:
Primăria împarte banii pentru cultură: 3 milioane de lei în numele TM2021. Se pot depune proiecte
Trimite articolul
X
pion 
Adina says: Unde poate fi gasita lista cu persoanele si asociatiile culturale care primesc acesti bani? Astia sunt toti prieteni intre ei, se dau artisti si isi fac asociatii pentru sifonat bani. Va rog sa faceti o documentare si sa aratati tuturor pe ce si la cine se duc acesti bani stransi din contributiile fiecaruie dintre noi.
Alex says: Proiecte culturale…..De parca “cultura” se construieste de pe o zi pe alta cu sprijinul a câtorva milioane! Cultura este o notiune care caracterizeaza un ansamblu de trasaturi spirituale, materiale, intelectuale, afective, a unui grup sau societate. Ea include, desigur, artele, literatura si stiintele dar si modul de viata, legile, valorile societatii respective, traditiile, credintele, felul de gândire, toate acestea fiind asimilate de o societate sau grup si care, deci, creiaza o colectivitate particulara, specifica si distincta cu trasaturi deschise usor de recunoscut. Cultura evolueaza în timp, se îmbogateste cu noi aspecte sau chiar si regreseaza din cauze creiate de societate!
Toate acestea le spun doar pentru a preciza ca o “capitala culturala” nu se poate creia prin finantare într-un timp determinat si pe un loc sterp. Degeaba al doilea muzeu de tip “Louvre” s-a deschis la Abu Dhabi, el nu va fi niciodata capitala culturala ci doar o demonstratie de putere financiara.
Cu toate ca unele aspecte “culturale” exista în orice societate, perenitatea lor în timpul anilor ar trebui sa conduca si la îmbogatirea caracteristicilor citate (dar sunt multe altele). In rezumat, personal, nu cred ca proiecte ad-hoc, deci propuse si poate si realizate (3 milioane de lei!), sa confirme ca locul ales (Timisora) ar avea o traditie culturala de merit european. Aceasta traditie trebuia sa fi fost confirmata de ani, sau zeci de ani de zile. O nota de optimism (relativ): cine stie, poate actiunea sa se traduca printr-un impuls pentru generatia smartphone!