Expoziția „cultURA presei” oferă vizitatorilor o privire critică asupra limbajului polarizant și extremist din presa românească din anii ’30.

Publicațiile acelei perioade, precum Țara noastră, Svastica Banatului, Neamul românesc și Vremea, au avut un rol activ în promovarea ideologiilor fasciste și comuniste, contribuind la un climat de ură și tensiune care a marcat prima jumătate a secolului XX.

Expoziția este deschisă publicului la Faber, Hala Azur I, până pe 5 mai.

Exponatele includ numere autentice din colecția Muzeului Presei, iar printre ele se află reviste și ziare care reflectă un discurs politizat, care a alimentat conflictele ideologice din perioada interbelică. De asemenea, o parte a expoziției este dedicată caricaturilor politice din publicația Vremea, care a anticipat cu imagini deosebit de agresive dezastrul ce avea să urmeze în al Doilea Război Mondial.

 

Dialogul: Responsabilitatea jurnaliștilor în fața discursului public

În cadrul vernisajului, un dialog despre limbajul agresiv utilizat în mass-media, precum și despre responsabilitatea jurnaliștilor în fața discursului public, a avut loc între prof. dr. Brîndușa Armanca, prof. dr. Marcel Tolcea și conf. univ. dr. Lucian-Vasile Szabo.

Prof. dr. Brîndușa Armanca a deschis discuția cu o analiză critică a istoriei recente:

„Putem afla că în istoria noastră au existat câteva perioade în care limbajul urii a fost discursul oficial. A fost în anii ’30, perioada legionară, au fost anii comunismului și, culmea, în plină democrație avem acum astfel de momente.

Cum facem să distingem libertatea reală de o așa-numită libertate de exprimare în numele căreia facem tot felul de tâmpenii? Noi, ca jurnaliști, avem responsabilitatea să spunem adevărul, să verificăm și să oferim oamenilor instrumente clare pentru a înțelege lumea complicată în care trăim.

Cetățenii, la rândul lor, au obligația să fie responsabili de felul în care se exprimă, de felul în care se poartă și de felul în care influențează comunitatea și societatea în general”.

Conf. univ. dr. Lucian-Vasile Szabo a subliniat importanța libertății presei: „Libertatea presei este o componentă a libertății în general”.

Prof. dr. Brîndușa Armanca a adus în discuție și fenomenul „anti-Sorosist”, spunând că:

„Anti-Soroșismul are un sâmbure antisemit, deoarece George Soros este evreu ungur. Ne mai putem comporta așa în secolul XXI? La această întrebare rămâne să vă răspundeți singuri”.

De asemenea, aceasta a exemplificat mai mulți politicieni care, chiar în prezent, candidează pentru funcția de președinte, cum ar fi Crin Antonescu, Victor Ponta și George Simion, dar și alte figuri politice, care au dat curs acestui fenomen „anti-Sorosist”.

În continuare, prof. dr. Marcel Tolcea a explicat că:

„Se vorbește des despre presa din zilele noastre, care nu mai pare a fi în slujba cetățenilor. Totuși, este preferabil să avem o presă cu mici derapaje decât una complet tehnologizată. În opinia mea, cel mai important aspect al presei rămâne societatea însăși, un lucru pe care nu îl înveți la nicio facultate. Nu poți avea o presă responsabilă într-o societate în care clasa politică este adesea iresponsabilă.

Presa ar trebui să fie un model de transparență. Ca profesor de jurnalism, și sunt convins că foștii mei colegi sunt de acord, ne-am străduit să eliminăm studenților ideea că jurnalistul este o persoană complet obiectivă. Toți avem opinii. Cu toate acestea, este important ca oamenii să poată discerne între ideile bune și cele nocive”.

Contextul evenimentului

Vernisajul a avut loc cu o zi înainte de Ziua Internațională a Libertății Presei (3 mai), un moment important pentru a reflecta asupra rolului esențial al presei în democrațiile contemporane. Ziua Internațională a Libertății Presei ne amintește de importanța libertății de exprimare și a unei prese independente, în fața riscurilor de manipulare și cenzură.

Evenimentul a fost astfel oportunitatea pentru a evidenția responsabilitatea jurnaliștilor în fața discursului public și de a încuraja o reflecție critică asupra influenței mass-media asupra societății, precum și a impactului discursurilor politice extremiste din trecut asupra prezentului.

„În momente de criză, consultarea lor devine obligatorie pentru oricine dorește să nu repete greșelile săvârșite în trecut. Bunăoară, atitudinea belicoasă adoptată în anii ’30, limbajul dur și părtinitor, cu elemente antisemite și xenofobe, tensiunile politice și ideologice, ar putea constitui un contraexemplu pentru actualitate și, în același timp, un binevenit prilej de redresare”, au transmis organizatorii.

Expoziția este organizată de Muzeul Presei „Sever Bocu”, Casa de Cultură a Orașului Jimbolia și Asociația „Colț de Banat”, cu susținerea Primăriei și a Consiliului Local Jimbolia.