La Făget, elevul atent care ridica ochii spre cer își găsește menirea. La Lugoj și mai apoi la Budapesta, ideile lui prind formă. În Paris, acestea devin proiecte, schițe, motoare, încercări și, în cele din urmă, primul aparat care îndrăznește să se desprindă de pământ.

„În 18 martie 1906, Vuia I se ridică în aer atât cât trebuie pentru a schimba istoria aviației mondiale. Inginerul continuă să experimenteze, să construiască modele, să perfecționeze mecanisme. Dar spiritul său merge dincolo de tehnică. În timpul Primului Război Mondial, la Paris, Vuia se implică în activitatea grupurilor românești care pregăteau documentele destinate Conferinței de Pace, contribuind la argumentarea istorică și geografică a Banatului și Transilvaniei ca părți ale României unite”, relatează reprezentanții Muzeului Național al Banatului.

De-a lungul anilor, viața lui a fost învelită în legende. Unele s-au transformat în manuale, altele în expoziții sau povești patriotice. Documentele de arhivă restabilesc însă adevărul: Traian Vuia era fiul preotului Simeon Popescu și al Anei Vuia, crescut într-o familie care prețuia cartea, munca și rânduiala.

Chiar și Petru Groza, care l-a vizitat la Paris și i-a sprijinit refacerea casei natale, a contribuit la conturarea unor versiuni romanțate, îndepărtate de realitatea istorică.

Cercetătorul Vasile Dudaș reconstituie în „Analele Banatului” portretul omului din spatele invențiilor: un spirit generos și riguros, harnic, capabil să lucreze cu aceeași determinare pentru știință și pentru comunitate.

Cei care vor să-l descopere pe inventator pot vizita Punctul muzeal Traian Vuia al Muzeului Național al Banatului, deschis de luni până vineri, între orele 10 și 18 în comuna care-i poartă numele.

Acolo, între machete, planșe și fragmente din atelierul viselor sale, povestea devine loc.

foto: Muzeul Național al Banatului