Sportul: intre atragerea de sponsori si performanta. CJ Timis pune piciorul in prag in ceea ce priveste finantarea sportului

De Valentin Rusu
2Comentarii
Sportul: intre atragerea de sponsori si performanta. CJ Timis pune piciorul in prag in ceea ce priveste finantarea sportului
© TION: Sportul: intre atragerea de sponsori si performanta. CJ Timis pune piciorul in prag in ceea ce priveste finantare
La Consiliul Judeţean Timiş a avut loc, marţi, o dezbatere pe tema structurilor sportive din judeţul Timiş, iniţiată de consilierul judeţean Adrian Păşcuţă, secretarul comisiei pentru cultură, învăţământ şi sport. S-au abordat mai multe teme, cea mai dezbătută fiind finanţarea structurilor sportive.

În urma întâlnirii, s-a ajuns la un acord ca toate structurile sportive din Timiş să comunice printr-un grup de mail şi să existe mai multă interactivitate între autorităţi şi cluburile sportive din acest oraş. O mare problemă o reprezintă finanţarea cluburilor sau a sportivilor. Deşi dau dovadă de performanţă, unii dintre sportivi nu au banii necesari pentru a merge mai departe, au explicat unii participanți. În ceea ce priveşte finanţarea acestor cluburi de către autorităţi, cu diferite sume (care de multe ori nu le ajung nici „pe o măsea”), şi aici părerile sunt împărţite – unii vor ca sportul să fie susţinut de administraţiile locale, alţii refuză acest lucru.

„În ultimul timp, chiar şi la echipe cu rezultate bunicele, tribunele sunt mai mult goale. Partea financiară – avem o contribuţie din partea consiliului judeţean şi cred că toată lumea este de acord că am încercat şi încercăm în continuare să sprijinim sportul. Pe lângă banii publici e foarte important ca pentru sprijinirea sportului să fie atrase şi resurse private. Dacă avem public numeros, sumele pot fi atrase prin acel doi la sută, procent pe care iubitorii sportului îl pot direcţiona spre echipa sau sportivul favorit. Eu ştiu că atragerea de fonduri e o activitate grea, dar nici nu putem spera ca în 2015 doar statul să sprijine sportul. Pe lângă cei doi la sută mai sunt şi sponsori, nu suntem în judeţul Vaslui sau Mehedinţi să nu avem IMM-uri (Întreprinderi Mici şi Mijlocii) în zona noastră – judeţul Timiş este bogat”, a spus Păşcuţă.

În anul care vine, finanţările CJ Timiş se vor limita şi se vor duce spre performanţă, nu se vor dispersa spre tot felul de activităţi sportive mai mult sau mai puţin utile, spune Adrian Negoiţă, preşedintele comisiei pentru cultură, învăţământ şi sport.

„Sunt perfect de acord să avem nişte criterii foarte clare – ce înseamnă să dai la o echipă campioană sau ce înseamnă să dai la o echipă din divizia B. Unde limităm performanţa? Să dai la baschet, rugby, şi de ce să nu dăm şi la volei. Poate împreună cu primăria ne stabilim să vedem totuşi ce ne hotărâm să susţinem. În mod justificat o să vină toate cluburile şi să ceară – daţi-mi şi mie. Dăm bani pe T6, în Agenda cultural-sportivă, unde vin cluburi sportive, fel şi fel de cupe. Cluburile unde suntem acţionari, parteneri, avem şi cluburile private, în ce formă le subvenţionăm şi pe acestea? Dacă nu le dai bani sunt unele sporturi care nu se pot întreţine. Suntem campioni la tenis de masă, la şah. Sunt foarte multe lucruri care trebuie puse la punct. Oricum, la anul nu va mai fi ce a fost anul ăsta. O să punem piciorul în prag, la sport şi la cultură. Nu vor rămâne mai mult de 200-300 de proiecte. Trebuie să înţelegem ce înseamnă implicarea banului consiliului judeţean. Transmiteţi-i lui Adrian Păşcuţă propuneri, cum vedeţi finaţarea. Din punctul meu de vedere se dau foarte mulţi bani în raport cu performanţele existente”, a spus Adrian Negoiţă, preşedintele comisiei pentru cultură, învăţământ şi sport.

Reprezentanţii sportului spun că Legea sponsorizării nu este funcţională – o întreprindere, un SRL care are profit, prin această lege nu este tentată să facă sponsorizarea respectivă. Există şi o altă variantă pentru a primi finanţare, dar atunci banii nu sunt atât de mulţi, decât la societăţile mari. Din impozitul pe profit, acel 20 la sută, sau 0.03 la sută din cifra de afaceri, societăţile pot să direcţioneze fondurile unor entităţi sportive.

S-a vorbit şi de dispariţia terenurilor de sport, unde copiii pot practica mişcarea în aer liber.

„Au dispărut terenurile de fotbal din Timişoara, terenurile unde noi făceam sport. Copiii nu se mai pot aduna să joace. În Timişoara cunosc două spaţii unde se poate juca de voie fotbal, baschet sau alte activităţi, unul lângă Uzina de Apă şi unul la parcul Regina Maria. Copiii de la zece ani încolo sunt nevoiţi să stea la calculator. Eu nu ştiu o şcoală care să pună la dispoziţie liber terenul”, a spus Gelu Bota – Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport.

„Din punctul meu de vedere aurotiăţile publice trebuie să finanţeze desfăşurarea competiţiei, restul finanţărilor vin din privat. Activitatea sportivă este finanţată pe bază de proiect, dar activitatea sportivă nu este doar un eveniment, nu este un târg de Crăciun, o manifestare culturală, este o activitate continuă, înţeleg că nu putem să pliem anul fiscal financiar cu anul competiţional. De trei ani de zile, de când Timba este în prima ligă, nu are poziţie de antrnament luni şi marţi, în Sala Olimpia, pentru că se jocă fotbal, Haideţi să încercăm să nu o închiriem, să o lăsăm pentru sportul de performanţă. Eu am meci oficial lunea şi băieţii de la fotbal încep să bată mingea în spatele panourilor că au programare, iar eu iau amendă de la federaţie. Sunt dispus să plătesc chirie pentru sală la începutul fiecărui sezon”, spune Sebastian Răducanu, reprezentantul TIMBA Timişoara la discuţii.

Păşcuţă crede că e nevoie de mai multă comunicare între reprezentanţii structurilor sportive şi decidenţii din administraţie.

„Sunt şi lucruri noi multe. Îmi doresc în primul rând performanţă, un impact social mai puternic, stadioane mai pline şi copii mai mulţi în sălile de sport. Mi se pare normal ca autorităţile să sprijine sportul – un domeniu care de foarte multe ori ne-a făcut mândri că suntem români, e absolut firesc să se întâmple acest lucru. Dacă sportul are impact social atunci oamenii pot să sprijine şi ei – fişa de doi la sută nu costă nimic. E nevoie de o monitoriztare, de un grup de lucru care să funcţioneze periodic. Cred că asta este soluţia, reprezentanţii cluburilor sportive să fie mai apropiaţi şi că comunice mai bine cu decidenţii administrativi”, a mai spus Adrian Păşscuţă.



2Comentarii

Herzlichen Dank für Ihren Kommentar - dieser wird nach einer Prüfung von uns freigeschaltet. Beachten Sie, dass dies gerade an Wochenenden etwas länger dauern kann. Kommentare von registrierten Usern werden sofort freigeschaltet - hier registrieren!

inca 1000 caractere ramase

Citiți principiile noastre de moderare aici !

versiunea HTML a comentariilor