Sorin Predescu: Timisoara Capitala Culturala Europeana ar fi pentru Romania pur si simplu firesc

De Adrian Panduru
13Comentarii
Sorin Predescu: Timisoara Capitala Culturala Europeana ar fi pentru Romania pur si simplu firesc
© TION: Sorin Predescu: Timisoara Capitala Culturala Europeana ar fi pentru Romania pur si simplu firesc
Timișoara vrea să fie Capitală Culturală Europeană. Drumul a început, dar depinde cum va fi parcurs acest traseu pentru ca urbea de pe Bega să ajungă într-un final la această titulatură în anul 2021. Care sunt atuurile Timișoarei în această cursă și de ce ar mai avea nevoie pentru a fi o adevărată capitală europeană a culturii am vorbit cu Sorin Predescu, directorul Direcției Județene pentru Cultură Timiș.

De ce merită Timișoara să fie Capitală Europeană a Culturii?

Timișoara este singurul oraș care chiar merită. Din Timișoara a pornit eliberarea de comunism a României și dintr-un anumit spirit al Timișoarei a pornit această Revoluție. Timișoara a fost întotdeauna un oraș foarte interesant din punct de vedere cultural, care la nivel de civilizație a fost diferit de alte orașe din România. Are și o istorie aparte, și un tip de convenție socială diferită de alte orașe din România. Este diferită în sensul bun. Timișoara este un oraș prin excelență democratic. Mie îmi place când doamna de la taxi sau orice om de pe stradă mi se adresează câteodată la persoana I, asta arată o egalitate funciară pe care o resimte orice om din Timișoara în relația cu celălalt. E undeva sentimentul în fiecare timișorean că este egal cu celălalt. E o distanță socială mică. Lumea spre care ne îndreptăm, Europa, valorizează exact asta – o dispariție a unei ierarhizări prea rigide a claselor sociale, practic dispariția claselor sociale și integrarea fiecărui cetățean în comunitate. Pentru România, Timișoara, din punctul acesta de vedere, e un exemplu. Timișoara a fost din punct de vedere cultural un izvor de avangardă și în muzică, și în artele plastice și în arhitectură. Asta vine din faptul că celebra distanță de civilizare pe care o resimte România, cei 100 de ani în minus, la Timișoara nu sunt 100, sunt ceva mai puțini, Timișoara a fost sincron cu o Europă a luminilor și asta se vede și în arhitectură și în modul extrem de limpede în care a fost construit acest oraș, evident Timișoara a fost un mare experiment al raționalismului european. Chiar dacă populația s-a schimbat, de multe ori, în timpul istoriei, acest spirit se transferă de la generație la generație, de la populație la populație, de la limbă la limbă. Fără să duc mai departe pledoaria pentru Timișoara, este evident că Timișoara Capitală Culturală Europeană ar fi pentru România pur și simplu firesc.

Clădirile istorice ale Timișoarei sunt ale unei capitale culturale europene?

Cred că foarte multă lume din Timișoara își dorește capitală europeană pentru a repara orașul. Existența uni deadline pentru repararea clădirilor ar fi benefică Timișoarei, ar mobiliza-o. E vorba și de fonduri, și de legi care să permită autorităților publice să facă aceste reparații. Deocamdată avem o problemă legislativă și autoritățile publice nu au voie să intervină pe clădiri private, chiar dacă sunt de patrimoniu. Sper ca în scurt timp, la inițiativa Ministerului Culturii, această deficiență să fie rezolvată și abia atunci autoritățile locale pot da măsura interesului pe care îl au asupra patrimoniului cultural al Timișoarei. Faptul că s-au reparat sau se vor repara aproape toate clădirile publice ale Timișoarei, precum și reabilitarea centrului istoric la nivel de spațiu public dau un impuls important revenirii Timișoarei la o situație patrimonială măcar stabilă. Totuși, timișorenii visează momentul în care clădiri, de altfel foarte frumoase, vor arăta așa cum au arătat atunci când au fost construite, luminând practic un oraș extrem de coerent din punct de vedere arhitectural.

Câte clădiri istorice din Timișoara au fost reabilitate?

Aproximativ 200 de clădiri au fost reabilitate, în diferite perioade, nu toate au fost reabilitate bine, însă calitatea reabilitărilor a început să crească, în funcție și de interesul comercial al acestor clădiri. Există o mișcare interesantă de restructurare a proprietății, până acum câțiva ani Legea 112 interzicând vânzarea clădirilor deținute prin această lege, majoritatea clădirilor având mulți proprietari care nu puteau vinde, iar din punctul de vedere al reabilitării lucrurile au stagnat. Acum se vede o mișcare destul de importantă de reașezare a proprietății, un factor favorizant în reabilitarea clădirilor istorice.

Care sunt cele mai frumoase clădiri istorice ale Timișoarei?

După mine, cele mai frumoase clădiri sunt nu atât în Cetate, ci în cartierele istorice, clădiri impunătoare de trei etaje, extrem de decorate, arhitectura anilor 1900. În Cetate avem în general clădiri de secol XIX și XVIII, extrem de interesante, o clădire de patrimoniu este dată și de unicitatea ei. Unele spun o poveste despre o anumită perioadă a Timișoarei, altele despre alta. E greu de spus ce e mai interesant, un palat, art deco, secession, zidul solid medieval sau arcadele elegante ale unui art nouveau. Sunt clădiri care au ajuns să facă parte din identitatea noastră, a fiecăruia.

Din punct de vedere cultural, spectacole, teatru, Timișoara se ridică la rangul unei capitale culturale europene?

Încă nu se ridică la rangul unei capitale culturale europene. Ideea este să propunem un program de dezvoltare culturală care să ne aducă în anul 2021, la capacitatea de a prezenta un program coerent de activități culturale, astfel încât cei interesați să vină până aici. Efectul pozitiv este că până atunci activitatea culturală din Timișoara, de altfel importantă, va fi din ce în ce mai intensă și, da, avem exemplul Sibiului, în care activitatea culturală a rămas la cote foarte înalte și după ce a trecut anul de capitală culturală europeană. Timișoara este în top 5 orașe culturale din România. După 1990, Timișoara, practic, a devenit capitala culturală a României, o bună perioadă de timp, având cele mai importante festivaluri de artă din România – Studentfest, Saltimbancii, extraordinarele acțiuni de artă plastică care aveau loc în Timișoara. Timișoara a făcut primul pas în ceea ce înseamnă racordare la cultura europeană și mi-aduc aminte că Timișoara avea un club de jazz când încă nici nu apăruse conceptul ăsta în România, ceea ce a făcut ca multe generații deja să trăiască într-un tip de atmosferă culturală, importantă pentru identitatea comunității. Pe parcurs, Timișoara a mai pierdut din viteză, au mai câștigat alte orașe, dar Timișoara are de fapt o singură mare problemă – nu e vorba de numărul acțiunilor culturale, care sunt multe, nici de calitatea lor, de multe ori sunt foarte bune. Timișoara a avut întotdeauna un anumit tip de introvertire, deși face lucruri bune, nu povestește despre ele. Mare parte din acțiunile care se întâmplă în alte orașe aflate în cursa pentru capitală culturală europeană nu sunt clar semnificative, dar sunt mai bine promovate, de unde și ideea că Clujul sau Iașiul ar avea mai multă activitate culturală. Faptul este fals, mediatic e adevărat.

Unde ați duce un prieten care ajunge pentru prima dată în Timișoara?

În primul rând l-aș duce în oraș și i-aș arăta orașul, câteodată e suficient. Dacă mai și intrăm la un spectacol sau într-un loc în care se cântă live deja seara e minunată. Și da, dacă nimerim în timpul unui eveniment cultural important, evident l-aș duce acolo, fie că e jazz, fie că e bienală de artă, de arhitectură, și l-aș plimba un pic prin istoria Timișoarei. Din păcate, la nivel de muzee stăm destul de prost. Avem un muzeu de istorie care nu se mai termină de realizat, avem un muzeu de artă care nu și-a găsit încă calea.

 



13Comentarii

Herzlichen Dank für Ihren Kommentar - dieser wird nach einer Prüfung von uns freigeschaltet. Beachten Sie, dass dies gerade an Wochenenden etwas länger dauern kann. Kommentare von registrierten Usern werden sofort freigeschaltet - hier registrieren!

inca 1000 caractere ramase

versiunea HTML a comentariilor