UNECE, Comisia Economică a ONU pentru Europa, promovează ideea ca viitoarea linie de mare viteză Budapesta – Bucureşti să asigure legătura şi cu Serbia, prin Timişoara. Astfel ar urma să fie deschis traficul feroviar pe relaţia Szeged – Kikinda – Timişoara.
Ideea nu este nouă, dar lucrurile au stagnat până acum. „Cei de la guvernare se schimbă cam prea des şi n-ai o continuitate, pentru că linia asta de mare viteză s-a discutat prima dată despre ea în 2007, la Sibiu, când s-au întâlnit Guvernul maghiar şi Guvernul român în şedinţă comună. Şi în 1 octombrie 2008 în clădirea ministerului Transporturilor s-a semnat un protocol tripartit, trei ţări, trei ministere, trei căi ferate. Au venit alegerile în noiembrie 2008, s-a schimbat Guvernul şi aşa cum este obiceiul la noi când se schimbă ceva, tot ce au făcut eventual bine predecesorii se aruncă la coş. Ce linie de mare viteză ne trebuie? Autostrăzi. Şi am bătut pasul pe loc. În sfârşit, cu Macroregiunea Dunării s-a reintrodus acest proiect în lista de proiecte care urmează să fie finanţate în exerciţiul 2014-2020, măcar să se înceapă studiile şi să se contureze ceva. Iar iniţiativa asta a UNECE ne ajută, ne obligă să ne aliniem, că noi de bunăvoie avem alte priorităţi. Proiectul acesta din Macroregiunea Dunării leagă Budapesta de Bucureşti, via Timişoara în varianta asta, şi Constanţa”, a explicat Octavian Udrişte, membru în prezidiul Uniunii Asociaţiilor Inginerilor Feroviari din Europa.
Directorul proiectelor de reţele rutiere şi feroviare din cadrul Comisiei Economice pentru Europa a Naţiunilor Unite, Helmut Meelich, a expus acest proiect, luni, la Timişoara şi a vorbit despre paşii care ar trebui urmaţi în acest sens.
„Ceea ce putem face noi este să le dăm politicienilor argumente suficient de puternice astfel încât acest proiect să demareze cât mai repede. În primul rând este nevoie din partea tuturor celor trei ţări de o declaraţie comună de interese, trebuie găsită o voce comună care să se adreseze Bruxelles-ului, lumea financiară trebuie să fie interesată să investească în acest proiect al căilor ferate. Procesul concret de construire a unei asemenea căi ferate nu durează mult timp din propria mea experienţă, problema este luarea deciziei. Dacă ne uităm la zona geografică în care ne aflăm este o zonă foarte bună pentru construirea căii ferate, este câmpie practic, nu avem munţi prin care să trebuiască să facem tuneluri. (…) Ceea ce dorim este să convingem cele trei ţări că acest proiect este în interesul lor şi să combinăm fondurile europene cu fondurile ţărilor respective”, a afirmat Meelich.
Octavian Udrişte crede că proiectul acestei linii de mare viteză ar putea fi realizat la presiunile Uniunii Europene.
„Ce spune dumnealui este foarte frumos, numai că trebuie să existe la noi voinţă politică. Dacă ne uităm în ultimii 22 de ani calea ferată s-a distrus. Concurenţa cu rutierul este neloială şi calea ferată fiind neglijată, în special infrastructura, s-a redus permanent viteza maximă admisă ca să doarmă liniştiţi cei care răspund de ea şi în condiţiile astea nu mai este atractivă. Proiectul se poate realiza şi speranţa mea este în presiunea Uniunii Europene. Am intrat în UE, UE are o strategie de a realiza o reţea de infrastructură feroviară atractivă, competitivă, care să descurajeze sistemul rutier. Acest lucru înseamnă mai puţine accidente pe şosele, mai puţină poluare. În România mor anual 2.500 de persoane şi sunt peste 9.000 de grav răniţi, calea ferată nu se poate ”mândri” cu astfel de cifre negre”, a adăugat Udrişte.
Primarul Nicolae Robu estimează că proiectul ar putea fi realizat în decurs de cinci-şase ani chiar dacă România se ”mândreşte” în prezent cu trenuri… de mică viteză, şi dă asigurări că Timişoara nu va rata şansa de a deveni un nod feroviar important în această zonă.
„Transportul pe calea ferată, transportul de mare viteză, şi-a dovedit eficienţa şi exemplul cel mai notoriu este cel al Franţei. Toate ţările din vestul Europei şi-au creat deja linii de mare viteză. Este timpul să avem şi în România astfel de conexiuni pe calea ferată şi desigur că o primă abordare va fi, presupun eu şi a rezultat şi din discuţiile cu specialiştii din domeniu, o legătură Budapesta – Bucureşti. Sigur că eu ca primar vreau ca noi timişorenii să fim cât mai implicaţi în tot ceea ce se întâmplă pentru a face şi lobby-ul necesar astfel încât să nu ne trezim că Timişoara va fi în afara acestui proiect. Noi trebuie să fim un nod important în reţeaua de cale ferată de mare viteză din această parte de Europă. Este important să fim prinşi pe de o parte ca nod pe calea ferată Budapesta – Bucureşti, şi apoi va fi cu siguranţă şi o prelungire de la Bucureşti la Constanţa şi de acolo şi în Moldova spre Iaşi, pe de altă parte şi aici în zona noastră euroregională Timişoara – Kikinda – Szeged, toate acestea sunt proiecte la care trebuie să ne gândim cu îndrăzneală. Trebuie să fim implicaţi în tot ceea ce înseamnă studii de prefezabilitate, de fezabilitate, să convingem despre importanţa oraşului nostru. Dacă ne uităm la situaţia căilor ferate actuale ale României sigur că noi avem trenuri de mică viteză, şi nicidecum de mare viteză, dar se încearcă să se sară peste etape. Noi nu trebuie să parcurgem pas cu pas tot ce au parcurs alţii, noile tehnologii se promovează în forţă ele însele, pentru că fiecare tehnologie are în spate o afacere şi există interesul de business până la urmă care este un promotor al noilor idei. Eu cred că într-un orizont de cinci-şase ani putem fi nod într-o linie de mare viteză”, a conchis Robu.
Citiți principiile noastre de moderare aici!