Mancarea cu rol de medicament – NUTRACEUTICELE

De Lavinia Bratu
Mancarea cu rol de medicament – NUTRACEUTICELE
© foto: Pixabay
Știința nutriției are ca scop analizarea modului în care nutrienții și alte componente ale dietei influențează starea de sănătate și boala, de-a lungul vieții. Aceasta se bazează pe cunoștințele de bază: caracteristicile nutrienților, biologia și biochimia metabolizării acestora, căile de semnalizare și rolul lor în homeostazia organismului. Tot ea studiază erorile de metabolism prezente încă de la naștere, chiar în termeni de simplă susceptibilitate și încearcă să înțeleagă interacțiunea gene-nutrient.

În viitor, se preconizează existența unei bănci de ADN-nutrient și va fi posibila elaborarea de diete în care ALIMENTUL nu va mai fi privit doar ca „o mâncare”, pur și simplu. El va fi evaluat prin proprietăți organoleptice și calitative, dar va fi protagonistul prevenției anumitor patologii devenind o formă de MEDICAMENT. Alimentele suferă transformări multiple la nivelul tubului digestiv și nu este clar cum anume compuși activi ajung efectiv la țintele lor moleculare. Efectul direct al acestora alimente asupra epigenomului nu este foarte clar, însă efectul general este bine clarificat. Unele gene sunt importante în determinarea unei funcții, iar pe de altă parte, nutriția este determinanta în modificarea gradului de expresie genetică, în condiționarea lecturii informației conținută în ADN.

Eficiența intervențiilor nutriționale la nivel individual este fără îndoială o practică a viitorului, iar prevenția sau tratarea diferitelor afecțiuni este și în prezent considerată de către specialiști o condiție de bază în oricare demers prezentat. Iată și câteva certitudini, ca și exemplu:

  1. Isotiocianații din broccoli pot crește acetilarea histonelor. Acest compus este un glucosinolat întâlnit în plante din familia Brassica cum ar fi varza, broccoli, conopida, kale, ridichi, varza de Bruxelles. Sulforafanul este forma activă din glucosinolat, cu rol inhibitor asupra dezvoltării celulelor tumorale într-o varietate de organe, inclusiv la sân, colon, plămân, prostată, stomac.
  2. Polifenolii existenți în compoziția ceaiului verde favorizează arderea caloriilor, reduce riscul de apariție al accidentului cerebral vascular și diminuează nivelul de colesterol rău LDL. Polifenolii din ceai au un rol neuroprotectiv, inhibând procesul neuroinflamator. Ajută la creșterea tonusului psihic, protejează neuronii și dezagregarea neurotransmițătorului acetilcolină, cu funcție în procesul de învățare și memorie. Acești componeți prețioși au și acțiune antiinflamatoare, mențin homeostazia vasculară, cu real ajutor în diabet, sindrom metabolic, terapii ale sistemului cardio-vascular.
  3. Curcumina inhibă metilarea ADN și modulează acetilarea histonelor; Cucurmina are rădăcina constituită în proporție de 50% amidon și, ca substanțe active, curcuminoidele din care curcumina este principală. Aceasta este un compus polifenolic, agent antiinflamator, antioxidant, antilipidemic. Acțiunea sa este demonstrată la nivelul de reglarea a unor patologii: boli neurovegetative sau cancer.
  4. Resveratrolul – 3,4,5-trihydroxystilbene – este o fitoalexină naturală prezentă în strugurii roșii, fructele de pădure, prune și alune. Efectele anticancerigene sunt mediate prin intermediul a 3 mecanisme: inhibarea activării carginogenicului și inducerea detoxifierii acestuia, apoptoza și supresia semnalului proinflamator relaționat cu progresia cancerului.
  5. Licopenul este un antioxidant din grupul carotenoizilor, prezent în concentrații mari în roșiile mature și într-o formă mai redusă în pepenele roșu, caise, papaya. Biodisponibilitatea licopenului din roșii este mai bună din produșii tratați termic. Mai bun este bulionul decât roșia crudă bine coaptă, datorită disocierii compușilor în care este încorporat licopenul. Sunt certificate capacitățile sale de a reduce riscul de cancer de prostată, diminuarea efectelor toxice ale monoglutamatului, îmbunătățește fluiditatea masei sanguine circulante; are efect neuroprotector, în special la boala Parkinson; efect redutabil și în reducerea proliferării celulelor tumorale.
  6. Acidul elagic, un compus fenolic prezent în coaja de la rodii, căpșuni, zmeură, fragi, goji, coacăze și unele fructe uscate cum sunt nucile. Acțiunea sa este imunomodulantă și antiinflamatorie. Contractează procesele neurodegenerative, fiind un „strângător” de radicali liberi, chelează fierul, atenuând disfuncțiile mitocondriale.
  7. Ghimbirul cu rădăcina bogată în uleiuri eterice, are ca și substanțe active: fenoli, gingeroli, uleiuri volatile, rășini, mucilagii. În mod special este folosit în gastroenterologie, având și un suport antioxidant, antiglicant și antiinflmator, în special este recunoscută acțiune de inhibare a prostaglandinelor. Studiile arată acțiunea pozitivă pe care o are asupra bacteriei Hellycobacter pylori, împreună cu boswellia, curcuma, afinele și usturoiul.
  8. Soia, bogată în genisteină poate diminua metilarea ADN în anumite gene. Cu toate acestea, soia și componentele sale, au fost evaluate pentru efectele asupra simptomelor menopauzei, sistemului osos și profilaxiei cancerului.
  9. Armurariul, recunoscut pentru proprietățile sale terapeutice de mai bine de 2000 de ani, are în compoziția sa componenți fitochimici cunoscuți sub numele generic de flavolignani. Experimental este demonstrat că silimarina poate inhiba tumorile induse de ficat, prostată, piele, colon prin intermediul unui mecanism epigenetic. Terapeutic are o acțiune deosebită asociată cu curcumina, EGCG, quercetina.

Toate aceste nouă nutraceutice prezentate mai sus ar fi bine să fie permanent în dieta noastră, fie că urmărim un proces de prevenție a bolilor, fie că ne dorim însănătoșirea sau refacerea după o anumită disfuncție organică. Aceștia sunt nutrienți-medicament, nu doar o simplă mâncare!

citat-carte-iv