Până acum s-au prezentat la vot în Timişoara aproximativ 300 de alegători, iar reprezentanţii Biroului Electoral al Secţiei de Votare 347 se aşteaptă la 1.000 de alegători până la ora închiderii urnelor. Au venit alegători şi din alte oraşe, precum Petroşani sau Reşiţa.
În 2010, când la Timişoara basarabenii au votat din nou, s-au prezentat la urne aproximativ 400 de alegători.
„E un număr destul de mare pentru primele ore ale dimineţii, aşteptăm să vină mai mulţi. Nu au fost incidente, votul a decurs normal. Ne aşteptăm să vină mai mulţi alegători”, spun reprezentanţii secţiei de votare 347 Timişoara.
Alegerile vin în contextul în care partidele din coaliția guvernamentală promovează o politică pro-europeană, în timp ce Partidul Socialist (condus de Igor Dodon) şi Partidul Comuniştilor (Vladimir Voronin), de Opoziţie, susţin stoparea cursului pro-european şi aderarea Republicii Moldova la Uniunea vamală Rusia-Belarus-Kazahstan.
În judeţul Timiş, din datele statistice, locuiesc în jur de 5.000 de basarabeni.În total, 2,7 milioane de alegători sunt chemaţi la urne pentru a-i vota pe cei 101 membri ai parlamentului de la Chişinău. Votul a fost portretizat ca o alegere între un viitor alături de Uniunea Europeană şi o reapropiere de Rusia. Moldovenii care trăiesc în România au la dispoziţie 11 secţii de votare organizate pe teritoriul ţării noastre.
Deşi în cursa electorală sunt înscrise nu mai puţin de 24 de candidaţi – 19 partide, un bloc electoral şi patru candidaţi independenţi, bătălia se dă, de fapt, între două opţiuni: cea pro-europeană, care are ca scop integrarea ţării în Uniunea Europeană, respectiv cea pro-rusă, care doreşte virajul către Moscova şi aderarea Republicii la Uniunea vamală Rusia -Belarus-Kazahstan.
Odată ajunşi în cabinele de vot, alegătorii se vor trezi faţă în faţă cu un buletin de vot lung de jumătate de metru, un buletin neobişnuit pentru alegătorii din România, unde modelul de buletine este cu mai multe pagini. Ei bine, la aceste alegeri, ale celor din Republica Moldova, buletinul este lung şi are o singură pagină, iar candidaţii sunt trecuţi unul sub altul. Pentru a accede în Parlament este necesară depăşirea următorului prag minim de reprezentare: pentru partide politice — 6%, pentru un bloc electoral din două partide — 9%, iar pentru un candidat independent — 2%. Alegerile vor fi declarate valabile dacă la ele vor participa mai mult de 1/3 din numărul persoanelor înscrise în listele electorale.
Citiți principiile noastre de moderare aici!