Gata cu santierul din Cetate si… nu prea. Inaugurare fastuoasa in centrul istoric din Timisoara

De Roxana Deaconescu
Reactualizat la:
14Comentarii
Gata cu santierul din Cetate si… nu prea. Inaugurare fastuoasa in centrul istoric din Timisoara
© Gata cu santierul din Cetate si… nu prea
Pe un frig de nedescris, primarul Timișoarei a „tăiat”, cel mai probabil, ultima panglică din acest an. La figurat, pentru că nu avea de ce să prindă materialul, obiectivul despre care vorbim întinzându-se pe zece străzi și în patru piețe din Cetate. Edilul a inaugurat, miercuri, pe acorduri muzicale, centrul istoric al orașului în noua înfățișare, deși lucrările nu sunt finalizate sută la sută.

După o perioadă de doi ani, Timișoara a scăpat în sfârșit de șantierul din centrul istoric. Momentul a fost celebrat cu muzică de fanfară, trupa Peregrinii și artiști aproape la fiecare colț de stradă. Pentru că timișorenii sunt deja obișnuiți cu noua înfățișare a zonei Cetate, vedeta zilei de miercuri a fost primarul Nicolae Robu. Edilul-șef a avut un adevărat alai după el, pe traseul pus la cale special pentru inaugurare, alai format din angajați din primărie și din colegi din PNL. Nu au lipsit nici cei care nu sunt de acord cu noua Piață Libertății, din care au fost tăiați copacii bătrâni.

Startul s-a dat în Piața Libertății, unde edilul-șef a fost așteptat de fanfară și de o mare de oameni. După câteva minute muzicale, Nicolae Robu a salutat lumea și a luat microfonul în mână. Le-a spus celor prezenți, adunați în piață în ciuda frigului de afară, totul despre șantierul din Cetate: cât de mult s-a săpat, ce probleme au fost, cât au costat lucrările. „Așa cum a fost concepută, Piața Libertății a redevenit o piață de evenimente”, a precizat primarul, la microfon.

Aceasta a fost transformată complet, fiind pavată cu cărămidă roșie, sub formă de cercuri concentrice. Aproape toți copacii au fost tăiați și au fost plantați 28 de puieți de salcâmi pitici, muncitorii fiind nevoiți să scoată pavajul proaspăt pus pentru a-i sădi. În Libertății au fost aduse și băncile pe care trecătorii să se poată odihni, iar Băile Turcești scoase la lumină de arheologi au fost îngropate sub nisip și pavaj.

Primarul a profitat de moment pentru a le transmite celor care locuiesc în clădirile istorice că trebuie să-și renoveze imobilele degradate, în caz contrar fiind pasibili de amenzi uriașe. După ce a povestit minute bune, edilul a luat-o la pas pe lângă statuia „De-a telefonul”, amplasată la marginea pieței, aproape de strada Vasile Alecsandri. A profitat și a cerut o poză cu opera de artă, ținând să precizeze că este una dintre cele mai frumoase statui din centrul istoric.

Pe strada Vasile Alecsandri a fost așteptat de câțiva tineri care jonglau și de câțiva percuționiști. În Piața Unirii, alaiul a dat de doi pictori. Acolo lucrările nu au fost finalizate, pentru că muncitorii nu au apucat să monteze toate băncile și tot gardul din piatră naturală. Nici ultima operă de artă din cele șapte promise de municipalitate nu a fost montată. Ea va fi exact peste punctul trafo din fața Muzeului de Artă, lucrarea numindu-se Totem. În Piața Unirii s-a pus gazon nou, a fost montat un sistem de irigare, iar spre margini pavajul a fost așezat sub forma unor cozi de păun. Interiorul pieței nu s-a schimbat deloc, dar soclul statuii a fost curățat, la fel ca și fântâna de lângă Dom și toaletele publice. Băncile din lemn încă nu au fost aduse în Piața Unirii, trecătorii putând sta, momentan, doar pe fotoliile din piatră, amplasate… din loc în loc.

Plimbarea a continuat pe strada Mercy, cu destinația Piața Libertății, unde Nicolae Robu și alaiul lui au fost așteptați de trupa Peregrinii, care a cântat muzică veche de pe vremea Timișoarei de altădată. Edilul-șef nu a ajuns să prezinte toate cele zece străzi transformate în alei pietonale, dar nici Piața Țarcului, actuala Piață General Traian Doda din fața Tribunalului. Mai este de lucru, însă pe proiectul pentru punerea în valoare a descoperirilor arheologice. Piața Sf. Gheorghe se află încă în șantier și lucrările ar putea fi gata abia în două luni, a dezvăluit, miercuri, Robu. Cele zece străzi pietonale sunt Constantin Mușat, Vasile Alecsandri, Lucian Blaga, Florimund Mercy, Francesco Griselini, Radu Negru, Strada Fără Nume, General Praporgescu, Enrico Carusso și Eugeniu de Savoya.

Aproape pe fiecare stradă au fost montate corpuri noi de iluminat, bănci și coșuri de gunoi, dar și jardiniere.

Bicicliștii, interziși aproape în tot centrul istoric

Pe cele mai multe dintre străzile aflate în șantier vreme de doi ani au fost puse indicatoare care spun „Accesul interzis tuturor vehiculelor”. Prin urmare, bicicliștii nu au voie să pedaleze pe noile pietonale. Aceasta, cu toate că printre obiectivele specifice proiectului se află și „decongestionarea și fluidizarea circulației (auto, cu bicicleta și/sau pietonale), prin reorganizarea traficului în spațiile publice din centrul istoric”.

Primarul Timișoarei a dezvăluit, pentru Tion.ro, că bicicliștii vor fi într-adevăr interziși pe marea majoritate a străzilor, dar specialiștii primăriei vor gândi un traseu pentru a le permite să traverseze zona Cetate pedalând, un exemplu fiind strada Emanoil Ungureanu. Pe unele străzi au fost montate și rastele de biciclete, cum ar fi Lucian Blaga sau Eugeniu de Savoya.

S-a lucrat, mai exact, pe 45.923 de metri pătrați, marea majoritate a banilor venind de la Uniunea Europeană. Valoarea totală a proiectului a fost de aproximativ 10 milioane de euro, municipalitatea încheind, de fapt, două contracte: unul pentru reabilitarea spațiilor publice din Cetate și altul pentru punerea în valoare a vestigiilor din centrul istoric. Acesta din urmă este de peste 7 milioane de lei și încă nu a fost finalizat.

De reabilitarea centrului istoric s-a ocupat firma Romprest, iar de punerea în valoare a descoperirilor arheologice societatea Corint. Ambele firme au avut alte societăți subcontractate.

Pe lângă cele 10 străzi și patru piețe reabilitate, reprezentanții primăriei au mai transformat alte patru străzi în pietonale, interzicând accesul vehiculelor de orice fel. Este vorba despre Janos Bolyai, Dimitrie Cantemir, Augustin Pacha și o parte din Emanoil Ungureanu.

La anul va intra în șantier și Victor Vlad Delamarina, toate aceste artere urmând să fie introduse pe proiectul Cetate 2, pentru care municipalitatea vrea să obțină fonduri europene.



14Comentarii

Herzlichen Dank für Ihren Kommentar - dieser wird nach einer Prüfung von uns freigeschaltet. Beachten Sie, dass dies gerade an Wochenenden etwas länger dauern kann. Kommentare von registrierten Usern werden sofort freigeschaltet - hier registrieren!

inca 1000 caractere ramase

versiunea HTML a comentariilor