Gala Kamo, o arca a timisorenilor pasionati de blues & jazz

De S.P.D.
Reactualizat la:
Gala Kamo, o arca a timisorenilor pasionati de blues & jazz
Pentru fidelii ei de peste două decenii, Gala Blues -Jazz de la Timișoara este ca o strigare festivă a catalogului, ca o întâlnire cu prietenii, la banchet. Pentru cei mai noi veniți în arca ei, e un prilej excelent de a se convinge că și în estul Europei jazz-ul sună și trăiește bine. Cea de-a XXIII-a ediție a festivalului care poartă numele fondatorului său, Kamo, i-a readus pe scena Capitol pe Gyarfas și Krstic, pe Liviu Butoi cu Mircea Tiberian, pe timișoreanul de multă vreme neauzit în urbe, Puiu Minda, ex-Crepuscul.

Misiunea de a deschide ediția 2013 a Galei Kamo, sâmbătă seara, le-a fost încredințată muzicienilor timișoreni reuniți sub numele de Burning Table. Le-a urmat, pe scena Capitol, reputatul pianist belgrădean Milos Krstic, care i-a avut alături pe Johnny Bota, la contrabas, și pe Ioan „Puiu” Minda, baterist al unei trupe și epoci de legendă a muzicii timișorene, Crepuscul. Stabilit în Austria, artistul a revenit, astfel, după mulți ani pe scena timișoreană. Dealtfel, plecarea sa din România comunistă este legată de un turneu pe care Johnny Bota și Puiu Minda l-au facut împreună în Serbia, după formația ce Crepuscul a cucerit Premiul de Debut la Festivalul de Jazz de la Sibiu, în anul 1983.

„A fost un mare șoc pentru mine atunci. Puiu Minda mai fusese în turnee în străinătate, cu Filarmonica din Timișoara, și de fiecare dată s-a întors. Exact atunci a decis să nu mai vină. Între alte consecințe, asta însemna că noi, ceilalți, n-o să mai ieșim mult și bine în străinătate. Mi-amintesc ca ieri cum Puiu Minda a rămas dincolo de barele de acces pe peron, eram cu Liviu Butoi, el știa deja ce hotărâre luase Puiu. Lucrurile au ieșit bine, iată, după 30 de ani suntem tot prieteni și cântăm iar împreună”, a dezvăluit Johnny Bota.

Finalul rafinat al primei nopți a galei a fost dat de Liviu Butoi și Mircea Tiberian.

Duminică, gala a început cu Bega Blues Band, într-o formulă în care trompeta, cea mai nouă alegere a trupei, pune o amprentă de mare efect pe sound-ul b(r)and-ului. Nelipsit de la gala timișoreană și întotdeauna surprinzător, maghiarul Gyarfas Istvan a venit cu o nouă formulă și a dedicat una dintre cele mai frumoase piese amintirii prietenului său Bela Kamocsa. Finalul festivalului i-a aparținut lui Peter Sarosi, „nu doar un pianist talentat, ci un muzician foarte sensibil, preocupat de sonorităţile contemporane şi de explorarea continuă a instrumentului muzical căruia i s-a dedicat. El dispune de o calitate rar întâlnită, îndeosebi printre confraţii săi de acelaşi leat: modestia. E un om serios, cu care se lucrează impecabil. E un timid şi nu e preocupat defel de a se ajunge prin muzică”, spune directorul Galei, Johnny Bota.

Evenimentul a fost prezentat de Florian „Moșu” Lungu.



0Comentarii

Herzlichen Dank für Ihren Kommentar - dieser wird nach einer Prüfung von uns freigeschaltet. Beachten Sie, dass dies gerade an Wochenenden etwas länger dauern kann. Kommentare von registrierten Usern werden sofort freigeschaltet - hier registrieren!

inca 1000 caractere ramase

Citiți principiile noastre de moderare aici !


Regulament de plasare a anunturilor