Cum arata topul drogurilor in Romania? Canabisul si etnobotanicele, cele mai consumate in vest

De Adrian Panduru
Reactualizat la:
Cum arata topul drogurilor in Romania? Canabisul si etnobotanicele, cele mai consumate in vest
© Cum arata topul drogurilor in Romania? (foto: arhiva)
Un studiu prezentat recent arată că, în România, cel mai consumat drog este canabisul, urmat de etnobotanice. În vest, prevalența consumului de canabis este de 2,9 la sută, în timp ce în București este de 10 procente. Totuși, la capitolul consum de etnobotanice, vestul se află în top cu un consum de 2,1 la sută, în timp ce în capitală prevalența este de 3,9 la sută. Vedeți în continuare topul drogurilor în România.

Agenţia Naţională Antidrog a realizat un studiu în ceea ce priveşte prevalenţa consumului de droguri în România. Studiul a fost efectuat pe un eşantion de 7.200 respondenţi, reprezentativ naţional pentru populaţia neinstituţionalizată, cu vârsta cuprinsă între 15 şi 64 ani. La nivelul Regiunii Vest (care cuprinde judeţele Timiş, Arad, Caraş-Severin şi Hunedoara) consumul de droguri ilegale se situează la 4,7%.

Canabisul continuă să fie cel mai consumat drog în România, 4,6% din populaţia generală cu vârsta cuprinsă între 15 şi 64 ani declarând că a experimentat consumul de canabis, din care, 2%, în ultimul an, şi 1%, în ultima lună. După canabis, pe poziţia a doua în „topul” celor mai consumate droguri în România, se situează substanţele noi cu proprietăţi psihoactive (SNPP), cunoscute şi sub denumirea de „etnobotanice”. Astfel, 2% din populaţia generală cu vârsta cuprinsă între 15 şi 64 ani inclusă în eşantion a experimentat consumul de SNPP, în timp ce, doar 0,3% dintre persoanele intervievate au declarat consum de SNPP în ultimul an. În schimb, pentru acest tip de drog nu s-a înregistrat consum actual, ceea ce poate să însemne că acest model de consum a intrat într-un real declin. Urmează ecstasy – 0,9%, cocaină/ crack – 0,8%, LSD şi ketamină – 0,4%, heroină şi amfetamine – 0,3%.

În ceea ce priveşte consumul de canabis, în vestul ţării prevalenţa este de 2,9 la sută, spre deosebire de Bucureşti-Ilfov, care este în top, cu un consum de 10 la sută. La ecstasy, vestul stă din nou bine – 0,4 la sută, spre deosebire de cei din Bucureşti, care consumă 1,7 la sută. Etnobotanicele sau substanţele noi – SNPP – situează vestul în top, cu un consum de 2,1 la sută, imediat după Bucureşti – 3,9 la sută.

Cu excepţia regiunii sud-vest, consumul experimental de cocaină se înregistrează în toate regiunile ţării. În Bucureşti/ Ilfov – prevalenţa consumului de-a lungul vieţii este 1,5%; în sud-est este 1,1%; în sud este 0,5%; în centru şi respectiv în nord-vest este de 0,6%; în vest este 0,4%, iar în nord-est de 0,4%.

Amfetaminele sunt prezente în 4 regiuni: în regiunea centrală cu o prevalenţă de-a lungul vieţii de 0,7%, în regiunea de vest – cu 0,6%, în Bucureşti/Ilfov – cu 0,5% şi în regiunea de sud cu 0,1%.

Ciupercile halucinogene sunt prezente în 6 regiuni: în Bucureşti/Ilfov – cu 0,7%, în centru şi în vest cu o prevalenţă de-a lungul vieţii de 0,4%, în regiunea de sud-est – 0,3%, în regiunea de sud cu 0,2% şi în regiunea nord-est cu 0,1%.

Cu excepţia regiunii sud-vest, consumul experimental de LSD se înregistrează în toate regiunile ţării, cea mai mare prevalenţă înregistrându-se în Bucureşti/Ilfov, 0,9%.

Consumul de solvenţi , substanţe inhalante şi aurolac este cel mai frecvent întâlnit în Bucureşti/Ilfov cu 1,1%, în nord-vest cu 0,3%, în centru, nord-est şi sud-est cu 0,1%.

Ketamina este cel mai frecvent semnalată în regiunile centru – 0,7%, vest cu 0,6%, Bucureşti/ Ilfov cu 0,5%, sud – 0,4% şi în sud-est -0,3%.

Heroina este consumată cel mai frecvent în Bucureşti/ Ilfov cu o prevalenţă de 0,7%, urmată de vest 0,4% şi centru 0,3%.

Chestionarul utilizat este compatibil cu European Monitoring Questionnaire (EMQ), recomandat de Observatorul European de Droguri şi Toxicomanii (OEDT). Colectarea datelor a avut loc în perioada noiembrie-decembrie 2013, iar analiza şi interpretarea acestora s-a realizat în anul 2014. Este al patrulea studiu de acest gen realizat de Agenţia Naţională Antidrog (după studiile realizate în 2004, 2007, 2010).

Eşantionul a avut o marjă maximă de eroare de +/-1,2%, la un nivel de încredere de 95%. La nivelul regiunilor de dezvoltare economică, cea mai mică eroare de eşantionare s-a înregistrat pentru regiunea Bucureşti-Ilfov (+/-2,1% datorată în principal supraeşantionării efectuate), în timp ce cea mai mare eroare a fost pentru regiunea vest (+/-4,2%).

În documentul anexat acestui material puteți consulta rezultatele studiului acestui studiu.



0Comentarii

Herzlichen Dank für Ihren Kommentar - dieser wird nach einer Prüfung von uns freigeschaltet. Beachten Sie, dass dies gerade an Wochenenden etwas länger dauern kann. Kommentare von registrierten Usern werden sofort freigeschaltet - hier registrieren!

inca 1000 caractere ramase