O lucrare de 600.000 de euro, relocarea stăvilarului de alimentare cu apă a şanţurilor de apărare a vechii cetăţi a Timişoarei, a ajuns în cea de a doua etapă. Aceasta presupune „reinstalarea” stăvilarului, la câteva zeci de metri faţă de locaţia originală, într-o piaţetă publică, acolo unde va putea fi admirat de toată lumea. Această lucrare inginerească a fost descoperită atunci când s-au început lucrările la fundaţia ultimei dintre clădirile ansamblului de birouri care este ridicat în Piaţa 700 din Timişoara. Constructorul, deşi avea posibilitatea să evite păstrarea acestor vestigii, a decis să le prezerveze şi să le pună în lumină ca şi obiectiv turistic, ceea ce s-a şi întâmplat.
În prima parte a anului trecut vechiul stăvilar a fost efectiv demontat, piesă cu piesă, şi mutat într-o locaţie specială, într-un mediu controlat unde piesele au fost curăţate.
„Noi am demontat şi numerotat fiecare piesă, iar acestea au fost duse într-un depozit, acolo au fost curăţate de specialişti. Lemnul din fundaţie a fost depus în bazine speciale, în apă, aici fiind lăsate timp de şase luni, cât piesele s-au curăţat de pământul depus. Apa a fost controlată, a fost recirculată, special pentru a se elimina eventualele bacterii care ar putea afecta lemnul vechi de sute de ani”, am aflat de la Ovidiu Şandor, antreprenorul care a pus bazele complexului de birouri unde a fost descoperit stăvilarul.
De puţin timp a demarat operaţiunea de remontare a ansamblului, sub supravegherea arheologilor şi în antrepriza unei firme din Satu Mare, specializată în astfel de lucrări, o firmă autorizată de Ministerul Culturii. Locaţia originală nu a fost păstrată, iar stăvilarul a fost mutat câteva zeci de metri mai încolo, fiind reconstruit pe o platformă betonată, într-o piaţetă publică, o zonă ce va „închide” ansamblul din zonă.
„Accesul va fi liber, oricine va putea să viziteze piaţeta, fără taxe. Intenţia noastră a fost de a pune în valoare acest complex, de a-l oferi circuitului turistic”, a mai spus Şandor.
„Este o lucrare extrem de importantă. Iniţial, în proiect, această piaţetă avea o cu totul altă formă, era un alt luciu de apă. Dar realizarea lucrării sunt sigur că va mulţumi atât arhitecţii cât şi arheologii”, a declarat Vlad Gaivoronschi, arhitect al complexului de birouri.
Iar dacă tot vorbim de luciu de apă, să spunem că în noua locaţie acesta va exista şi va acoperi zona în care mai demult circula apa.
„Mediul va fi în întregime controlat, apa va fi recirculată special pentru a nu apărea bacterii care ar putea distruge lemnul. O asemenea lucrare nu se poate reconstrui decât într-un mediu controlat, a fost instalată o membrană specială, pentru a se evita efectul pânzei freatice”, am mai aflat de la Ovidiu Şandor.
La final, întreg complexul arheologic va avea o înălţime de doi metri, urmând să fie înconjurat de o podină cu înălţimea de 2,5 metri de unde publicul va putea vedea de sus complexul. Accesul nu va fi permis publicului chiar în sit, aceasta şi pentru a nu fi afectat. În luciul de apă care va recrea ideea iniţială a circulaţiei apei vor fi instalate chiar grinzile originale, din lemn, care existau iniţial în stăvilar şi care podeau canalele.
La renovare lucrează specialişti români, italieni şi din Coreea de Sud. La lucrările de reconstrucţie se folosesc doar piese originale, din stăvilar. În total, este vorba de 150.000 de piese individuale.
Film despre istoria cetăţii Timişoarei
Întreaga operaţiune de demontare şi remontare a complexului a devenit subiect al unui film documentar realizat de cunoscutului regizor Florin Iepan. Deocamdată a fost realizat doar un trailer care prezintă extrem de bine operaţiunea de demontare a pieselor din locaţia iniţială. Filmul va fi continuat pe măsură ce lucrările înaintează. Intenţia este ca filmul să fie extins, de la lucrările stăvilarului dorindu-se să se ajungă la o prezentare a întregii istorii a cetăţii Timişoarei.
Video: Youtube/City Business Center
Citiți principiile noastre de moderare aici!