Weekly City Tour in English, Opera Națională Timișoara, ora 10:30

Workshop de recrutare – Teatrul Senzorial, ora 18

Concert Sarcófago (BR) | Occultor (RO) | Wräthhammer (RO) | OCH (RO), Nemesis Art Club, ora 19

Centrul Multifuncțional Bastion

• Expoziția de fotografie „FOTOpercepții ediția 3”;

• Expoziție colectivă „Steps to Your Heart” – Conacul Mocioni din Foeni;

• Expoziție de fotografie „Umbrele strămoșilor uitați” – Conacul Mocioni din Foeni.

Centrul de Cultură și Artă al Județului Timiș

• Expoziția „Paradisul de după colț”.

Muzeul Național al Banatului

• Expoziția permanentă „Ștefan Popa Popa’s”, Bastion Maria Theresia.

Expoziții permanente la Memorialul Revoluției, program de vizitare luni-vineri 8-17, sâmbătă 8-10 și duminică 10-18 (ultimul vizitator cu 30 de minute înainte de închidere)

• Expoziții permanente: Războiul Rece, Cum a fost în comunism?, Revoluția din 1989
• Expoziții temporare: Revoluția maghiară din 1956, București 22 decembrie 1989

Dacă știți evenimente care nu se regăsesc pe lista noastră, vă rugăm să ne trimiteți un mesaj la redactie@tion.ro.

O parte importantă a investițiilor ar putea ajuta industria românească de apărare, prin tehnologii noi și colaborări cu producători internaționali. A fost aprobat și un program mai amplu pentru transformarea și înzestrarea Armatei până în 2044, bazat pe analiza strategică a apărării.

În privința prezenței militare americane în România, CSAT consideră consolidarea acesteia importantă pentru securitatea României și pentru apărarea Flancului Estic al NATO.

România analizează acum ce sprijin logistic și operațional poate oferi trupelor americane („Host Nation Support”). Comunicatul din partea CSAT spune că vor urma decizii concrete în perioada următoare.

O altă prioritate este eliminarea supraimpozitării muncii part-time, considerată de USR o nedreptate.

PNL și USR susțin că propriul lor acord este transparent și orientat spre reforme, spre deosebire de ceea ce ei numesc „coaliția toxică” PSD-AUR-SOS.

PNL și USR au contestat la Curtea Constituțională și decizia prin care reprezentanți ai unor partide extremiste au ajuns în conducerea Camerei Deputaților.

Programul ediției aniversare de anul acesta începe la ora 18 și continuă pe parcursul serii cu cinci recitaluri.

• 18:00 – After The Sirens – Alternosfera Tribute Band (România)
• 19:00 – The Hidden Jester (România)
• 20:00 – Doomsday Astronaut (România)
• 21:00 – Jolly Little Bunch (Serbia)
• 22:00 – ABCD – AC/DC Tribute Band (Ungaria)

De la tribute rock și până la proiecte originale, line-up-ul propune o călătorie prin mai multe zone ale genului, cu formații din cele trei țări vecine. Organizatorii spun că, la fel ca în edițiile precedente, festivalul își propune să transforme poziționarea geografică a Jimboliei într-un avantaj cultural: un loc în care granițele dintre țări sunt depășite prin muzică.

Borders Of Rock 2026 – ediția a V-a va avea loc sâmbătă, 19 septembrie, la Teatrul de Vară din Jimbolia, iar accesul publicului este liber și gratuit.

Evenimentul este organizat de Asociația SCENA NOUĂ Jimbolia, în parteneriat cu Primăria Orașului Jimbolia și Casa de Cultură a Orașului Jimbolia. Festivalul este finanțat și de Consiliul Județean Timiș, prin Programul de finanțări pentru cultură și tineret TimCultura 2026.

Festivalul este dedicat oamenilor care, de-a lungul timpului, au reușit să îmbine munca pământului cu dragostea pentru scris, grai și tradițiile locului.

„Ne bucurăm să găzduim, la Remetea Mare, cea de-a XX-a ediție a Festivalului Condeierilor Plugari din Banat. Este un eveniment care vorbește despre oamenii locului, despre tradițiile noastre și despre acea legătură atât de frumoasă dintre munca pământului și dragostea pentru cuvânt. Cred că este important să păstrăm și să transmitem mai departe graiul, cultura și poveștile Banatului, iar astfel de evenimente ne ajută să facem acest lucru. Îi așteptăm cu drag pe toți cei care iubesc tradiția și cultura bănățeană să fie alături de noi”, a transmis Cosmin Chira, primarul comunei Remetea Mare.

Condeieri din Banatul istoric și creatori populari din mai multe județe

La ediția aniversară vor participa condeieri plugari din Banatul istoric, dar și creatori populari din județele Hunedoara, Alba, Mureș, Harghita și Dolj. Pe parcursul celor două zile, publicul va avea parte de momente dedicate culturii tradiționale, folclorului și oamenilor care păstrează vie memoria satului românesc.

Pe scena festivalului vor urca și mai mulți interpreți de muzică populară: Lia Lungu, Maria Garaș, Petru Panduru, Liliana Savu Badea, Maria Petchescu și Georgian Schinteie. Evenimentul va fi prezentat sâmbătă de Daniela Băcilă, iar duminică de Dan Liut.

Mesajul ediției din acest an este sintetizat chiar în deviza festivalului: „Oameni care au ținut plugul în mână, dar și condeiul”.

Festivalul este organizat de Primăria comunei Remetea Mare, în colaborare cu Filiala Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România – „Valeriu Braniște” Timiș, iar coordonarea evenimentului îi aparține dr. Maria Mândroane, etnolog.

Acțiunea a avut loc între orele 11-15 și a urmărit, în principal, respectarea regulilor de circulație și păstrarea vitezei adecvate.

Cele mai multe amenzi au fost date șoferilor care au apăsat prea tare pedala de accelerație. 104 dintre cele 167 de amenzi au fost pentru depășirea vitezei legale.

Aproape 20 au fost date pentru nepurtarea centurii de siguranță, iar două pentru depășiri neregulamentare. Polițiștii au mai dat 43 de amenzi pentru alte abateri constatate în trafic.

În timpul controalelor a fost descoperită și o infracțiune. Un șofer a fost depistat la volanul unui autoturism neînmatriculat.

Polițiștii au reținut cinci permise de conducere și au retras opt certificate de înmatriculare.

Acțiunea nu s-a rezumat doar la amenzi. Polițiștii au stat de vorbă cu participanții la trafic și le-au transmis recomandări pentru a circula în siguranță, în special în ceea ce privește viteza.

Pe lângă cele 126 de ghiozdane pregătite pentru copii, s-au strâns și 300 de caiete, care vor fi distribuite, la rândul lor, celor care au nevoie de sprijin pentru a începe școala cu cele necesare.

Donațiile au fost direcționate cu prioritate către copiii care trăiesc în cele mai dificile condiții și care se află în evidențele Direcției de Asistență Socială.

Printre beneficiari se numără copii de la Centrul de zi Kuncz, dar și copii monitorizați prin Serviciul Management de Caz pentru Copil și Familie și Serviciul de Reziliență și Mobilizare Comunitară.

Beneficiarii provin din toate grupele de vârstă școlară, de la cei care pășesc pentru prima dată într-o sală de clasă până la elevi care se întorc la școală pentru un nou an de studiu.

Fiecare ghiozdan a fost pregătit astfel încât să conțină rechizitele necesare pentru începutul anului școlar: penar complet, caiete, instrumente de scris, articole de artă și alte materiale școlare.

Ghiozdane copii Timișoara

Sprijin pentru prevenirea abandonului școlar

Reprezentanții DASMT spun că sprijinul comunității poate avea un efect important asupra copiilor, nu doar din punct de vedere material, ci și emoțional.

„Ne bucurăm că și în acest an comunitatea a răspuns apelului nostru și s-a mobilizat pentru a sprijini copiii care au nevoie de noi. Le mulțumim atât timișorenilor, cât și celor din localitățile limitrofe care au ales să ne fie alături. Pentru copii, un ghiozdan înseamnă bucuria de a începe școala cu lucruri noi, asemenea colegilor săi, fără să se simtă diferiți sau excluși din cauza situației materiale a familiei”, spune Flavius Ilioni, directorul general interimar al DASMT.

Acesta își dorește ca proiectul să se dezvolte de la un an la altul și să devină o tradiție a comunității timișorene.

Prin campania „Un ghiozdan pentru fiecare”, Direcția de Asistență Socială a Municipiului Timișoara urmărește să contribuie la prevenirea abandonului școlar și reducerea riscului de excluziune socială.

Pentru copiii proveniți din familii cu posibilități financiare reduse, costurile începerii unui nou an școlar pot reprezenta o povară importantă. Un ghiozdan echipat cu rechizite înseamnă, în acest context, nu doar obiecte necesare pentru școală, ci și șansa ca elevii să înceapă anul fără sentimentul că sunt diferiți față de colegii lor.

Pe aceeași temă:

FOTO. De la „Vor să ne fure copiii!” la cum a ajuns centrul social din Kuncz să schimbe viețile a sute de familii – Tion

Mame la 12 ani, familii în rulote și infestări cu ploșnițe. Situațiile gestionate de Serviciul Management de Caz pentru Copii și Familii Timișoara – Tion

Construirea sălii de sport face parte dintr-un proiect mai amplu, finanțat prin Programul Regional Vest, cu o valoare totală de 10.405.462,51 lei.

Potrivit datelor publicate de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, aproximativ 7,71 milioane de lei din această sumă provin din fonduri europene, iar 2,48 milioane de lei reprezintă finanțare de la bugetul de stat. Contribuția proprie a comunei este de aproximativ 208.000 de lei.

Valoarea de 6,95 milioane de lei menționată în licitația lansată acum se referă la lucrările de execuție, în timp ce suma de 10,4 milioane de lei reprezintă valoarea totală a proiectului.

Proiectul a început în decembrie 2025 și este prevăzut să se încheie la 31 decembrie 2028. La 7 septembrie, proiectul figurează cu un progres estimat de 25%.

Sala va fi construită lângă școală

Primăria Balinț anunța în luna iulie că sala de sport va fi construită în curtea Școlii Gimnaziale din localitate.

Conform descrierii proiectului, noua infrastructură va putea fi folosită pentru orele de educație fizică, activități extracurriculare și alte activități educaționale și sportive.

Administrația locală preciza că sala ar urma să găzduiască și competiții, activități socio-educaționale și evenimente pentru comunitate. Balinț face parte, de asemenea, dintr-un consorțiu educațional alături de comunele Bara, Bethausen, Ghizela și Ohaba Lungă, iar sala ar urma să poată fi utilizată și pentru activități între școlile din aceste localități.

„Am semnat contractul de finanțare pentru construirea noii săli de sport din Balinț, o investiție de peste 2 milioane de euro, finanțată prin Programul Regional Vest 2021–2027. Sala va fi construită în curtea Școlii Gimnaziale Balinț, acolo unde îi este locul: lângă copii, lângă profesori și în mijlocul vieții școlii.

(…) Proiectul nu înseamnă doar construirea unei săli de sport. Înseamnă activități sportive și socio-educaționale, competiții, tabere, evenimente pentru comunitate și programe prin care copiii, profesorii și părinții vor fi implicați împreună. Ne dorim ca această sală să fie folosită de dimineața până seara. Să fie un loc în care copiii vin cu drag, profesorii găsesc sprijin pentru activități noi, iar părinții se implică și sunt parte din viața școlii”, transmiteau în iulie reprezentanții Primăriei Balinț.

Mai mult de jumătate dintre șomerii înregistrați la AJOFM Timiș beneficiază de indemnizație de șomaj. Este vorba despre 2.025 de persoane, reprezentând 56,06% din total.

Dintre acestea, 1.909 persoane primesc indemnizația integrală de 75%, în timp ce alte 116 persoane beneficiază de cota de 50%.
Alți 1.587 de șomeri, adică 43,94% din total, nu beneficiază de indemnizație. Aceștia au însă acces gratuit la servicii de mediere a muncii, consiliere profesională și formare.

Șomerii de peste 40 de ani, cei mai numeroși

Datele AJOFM arată că problema șomajului este mai accentuată în rândul persoanelor mature. Cei de peste 40 de ani reprezintă peste 66% dintre șomerii înregistrați în județ.

Cea mai numeroasă categorie este cea a persoanelor de peste 55 de ani, cu 1.003 persoane, reprezentând 27,77% din total.

Urmează:
• 40–49 de ani: 857 persoane – 23,73%;
• 30–39 de ani: 581 persoane – 16,09%;
• 50–55 de ani: 541 persoane – 14,98%;
• sub 25 de ani: 429 persoane – 11,88%;
• 25–29 de ani: 201 persoane – 5,56%.

Cifrele arată că tinerii reprezintă o proporție mai redusă din totalul șomerilor, în timp ce persoanele trecute de 40 de ani sunt cele mai numeroase în evidențele agenției. Nivelul de educație reprezintă un alt factor important. Mai mult de jumătate dintre șomerii din Timiș – 1.931 de persoane, adică 53,46% – au studii primare, gimnaziale sau profesionale. Alte 1.068 de persoane, respectiv 29,57%, au studii liceale și postliceale.

Persoanele cu studii superioare reprezintă cea mai mică pondere, cu 613 șomeri, adică 16,97% din total.

Aproape jumătate dintre șomeri sunt înregistrați la Timișoara

Din punct de vedere teritorial, Timișoara concentrează cea mai mare parte a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă.

La punctul de lucru din municipiu erau înregistrați 1.744 de șomeri, dintre care 957 femei. Numărul reprezintă aproape jumătate din totalul șomerilor din județ.

Situația celorlalte puncte de lucru este următoarea:

• Lugoj: 466 de șomeri, dintre care 243 femei;
• Sânnicolau Mare: 391, dintre care 191 femei;
• Deta: 323, dintre care 189 femei;
• Jimbolia: 280, dintre care 139 femei;
• Făget: 253, dintre care 114 femei;
• Buziaș: 155, dintre care 91 femei.

Peste 1.900 de locuri de muncă vacante în Timiș

În același timp, angajatorii din județ continuă să caute personal. Pe parcursul lunii august, prin intermediul AJOFM Timiș au fost înregistrate 1.959 de locuri de muncă vacante.

Cele mai multe provin din sectorul privat, care oferă 1.845 de posturi, adică 94,18% din total. Sectorul public are disponibile 114 locuri de muncă, reprezentând 5,82%.

În funcție de nivelul de pregătire solicitat, cele mai multe posturi sunt destinate persoanelor cu studii medii – 1.175 de locuri de muncă, adică 60% din total.

Pentru muncitori calificați sau necalificați sunt disponibile alte 443 de posturi, reprezentând 22,6%, în timp ce absolvenții de studii superioare au la dispoziție 341 de locuri de muncă, adică 17,4%.

Datele arată astfel o piață a muncii în care șomajul rămâne redus, dar angajatorii continuă să aibă nevoie de forță de muncă, în special de persoane cu studii medii și muncitori calificați sau necalificați.

Informații despre locurile de muncă disponibile, programele de formare profesională și serviciile gratuite oferite de AJOFM Timiș pot fi obținute de la sediul instituției sau de pe pagina oficială a agenției.

Evenimentul are loc în fiecare an, în prima duminică din septembrie, și transformă străzile orașului din sudul Țărilor de Jos într-o adevărată expoziție în aer liber.

Dimensiunile carelor alegorice sunt impresionante. Unele dintre acestea ajung la aproximativ nouă metri înălțime și pot fi acoperite cu până la jumătate de milion de dalii.

Spre deosebire de paradele clasice, carele de la Zundert nu sunt propulsate de motoare. Ele sunt împinse pe străzile orașului de voluntari, ceea ce face ca spectacolul să fie și mai strâns legat de comunitatea locală.

Pentru unul dintre carele prezentate în acest an, voluntarii au estimat că au fost culese aproximativ 400.000 de flori. În total, câmpurile de dalii din Zundert se întind pe aproximativ 33 de hectare, iar pentru decorarea tuturor creațiilor sunt folosite în jur de opt milioane de flori.

Orașul lui Van Gogh

Pregătirile încep cu luni înainte

În spatele celor câteva ore de spectacol se află luni întregi de muncă. Cele 20 de comunități participante își cultivă propriile dalii, construiesc structurile carelor și fixează manual florile. Pasiunea localnicilor pentru eveniment este atât de puternică încât are și un nume: „corsokoorts” – „febra corso”.

Pregătirile încep încă din luna mai, iar numeroși localnici își dedică timpul liber cultivării florilor, culesului daliilor, construcției și decorării uriașelor care alegorice.

Carele alegorice nu sunt doar spectaculoase din punct de vedere vizual, ci transmit și povești. Temele ediției din acest an au fost diverse, de la commedia dell’arte și vrăjitorie până la copiii victime ale războiului.

Spectacolul continuă și după paradă. Creațiile pot fi admirate și luni, înainte ca marți să înceapă demontarea lor, pe măsură ce florile se ofilesc și se usucă. Tradiția paradelor de tip „corso”, în care comunitățile construiesc care alegorice decorate cu flori, a fost inclusă în 2021 pe lista patrimoniului cultural imaterial al umanității UNESCO.

Pentru cei aproximativ 20.000 de locuitori ai orașului Zundert, Corso este însă mai mult decât o paradă. Este o tradiție care implică întreaga comunitate și care transformă, pentru câteva zile, orașul natal al lui Van Gogh într-un uriaș spectacol de flori, artă și imaginație.

Opt milioane de dalii, zeci de comunități și luni întregi de muncă voluntară fac din Corso Zundert unul dintre cele mai spectaculoase evenimente florale din Europa.