Polițiștii au fost sesizați pe 6 august de reprezentantul legal al fetei, care a anunțat că aceasta ar fi fost victima unei agresiuni sexuale pe 3 august.

Din primele informații, în acea zi, fata s-ar fi întâlnit cu tânărul de 19 ani. Acesta ar fi luat-o cu mașina și ar fi dus-o într-o zonă izolată de lângă Făget. Acolo, susțin anchetatorii, tânărul ar fi constrâns-o fizic și moral și a violat-o.

Polițiștii de la Investigații Criminale din Făget au făcut verificări și au strâns probe în acest caz. În urma acestora, tânărul a fost reținut pentru 24 de ore și este cercetat pentru viol săvârșit asupra unui minor.

Pe 6 august, acesta a fost prezentat în fața magistraților, care au decis să-l aresteze preventiv pentru 30 de zile.

Ancheta este în continuare în desfășurare, sub coordonarea procurorului de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Făget

Pe scurt, municipalitatea susține că pentru „specializările diverse” din cadrul fostului „Miu” clădirea din centru „nu răspunde integral acestor cerințe”. Imobilul din Calea Martirilor nr. 64, însă, ar permite desfășurarea activităților didactice specifice.

„În definitiv, actualizarea sediului administrativ al Liceului Tehnologic «Ion. I. C. Brătianu» la adresa Calea Martirilor 64 are ca obiectiv concentrarea activității unității în spații adecvate desfășurării procesului educațional și eficientizarea administrării patrimoniului școlar la nivelul municipiului. Măsura permite o utilizare mai rațională a spațiilor disponibile și o administrare unitară a bazei materiale.

În ceea ce privește Liceul Teoretic «William Shakespeare», modificarea propusă răspunde necesității asigurării unor spații suplimentare pentru desfășurarea activității didactice, determinate de evoluția efectivelor de elevi și de cerințele organizatorice ale procesului educațional. Relocarea în Piața Iancu Huniade nr. 2 contribuie la îmbunătățirea condițiilor de desfășurare a activităților didactice și la utilizarea eficientă a fondului imobiliar aflat în administrarea Municipiului Timișoara”, se arată în anexele proiectului de hotărâre.

De asemenea, proiectul include și actualizarea adreselor unor sediil administrative de școală sau, după caz, introducerea sediilor secundare în liste.

Până la intrarea în vigoare a mutărilor, mai este nevoie și aprobare în Consiliul Local Timișoara. Proiectul de hotărâre poate fi consultat AICI.

Petiție pentru anularea mutării

Mutarea elevilor de la „Brătianu” a fost anticipată încă de acum câteva luni. Pe atunci, nemulțumiți de decizia de a fi trimiși din centru în Soarelui, părinții și elevii au lansat o petiție online, care a ajuns la aproximativ 1.300 de semnături.

„Vă scriu în numele numele elevilor, numele părinților și numele profesorilor ai Liceului Tehnologic «Ion I.C. Brătianu» Timișoara pentru a vă exprima profunda noastră îngrijorare și opoziție față de planurile de a muta liceul nostru în altă locație. Liceul nostru este o instituție de învățământ cu o istorie îndelungată și o reputație excelentă în comunitate. Elevii noștri au obținut rezultate remarcabile în învățământ și au reprezentat cu onoare școala în diverse competiții și activități extracurriculare”, scria, printre altele în petiție.

Printre argumentele invocate de inițiatoarea petiției adresate primarului, consiliului local și inspectoratului școalr, se găseau: dificultăți de transport pentru elevi și profesori, pierderea identității și a spiritului de școală, diminuarea calității procesului de învățământ și impact negativ asupra dezvoltării sociale și emoționale a elevilor.

În ciuda cererilor, primăria a mers mai departe cu demersul, iar în urmă cu două săptămâni, după discuții cu conducerea liceului și inspectoratul, viceprimarul Ruben Lațcău a transmis că mutarea este iminentă, urmând a se petrece din toamnă, la începutul noului an școlar. Situația era prezentată de acesta ca „transformare a Liceul Azur într-un pol tehnologic dedicat meseriilor căutate pe piața muncii”, odată cu mutarea Liceului „Brătianu” aici.

Expoziția include lucrări de artă digitală, mozaicuri ceramice, precum și fotografii realizate atât în format digital, cât și analog.

Vizitatorii vor putea parcurge un traseu artistic prin Casa Tineretului, construit în jurul ideii de „rădăcini” și „drumuri”. Lucrările explorează identitatea personală și culturală, diversitatea, apartenența, istoria și experiențele interculturale, dar și legăturile create între participanți pe parcursul proiectului.

De la ora 20:00, programul se mută în zona muzicală. Pe scenă va urca Vlad Corb, unul dintre artiștii noii generații de rock din România.

Artistul este cunoscut pentru spectacolele sale live și pentru stilul în care combină rockul indie-alternativ cu texturi cinematice, sonorități onirice și ritmuri inspirate din muzica de club.

Organizatorii spun că evenimentul își propune să transforme Casa Tineretului într-un spațiu de întâlnire pentru tineri și comunitatea locală, în care participanții să descopere noi forme de expresie artistică și să celebreze împreună Ziua Internațională a Tineretului.

Participarea este gratuită, iar cei interesați se pot înscrie la expoziție, la concert sau la ambele activități, prin formularul pus la dispoziție de organizatori.

Youth Summer Fest se află la cea de-a cincea ediție și este un proiect finanțat de Primăria Timișoara prin Centrul de Proiecte și cofinanțat de Uniunea Europeană prin programul Corpul European de Solidaritate.

Fundația Județeană pentru Tineret Timiș este o organizație neguvernamentală, structură-umbrelă pentru 29 de organizații membre, înființată în 1990 și condusă exclusiv de tineri.

FITT derulează programe de educație non-formală, voluntariat, mobilități internaționale și proiecte culturale și oferă spații pentru inițiative dedicate tinerilor. Casa Tineretului din Timișoara deține, din 2016, Certificatul de Calitate pentru Centre de Tineret oferit de Consiliul Europei, fiind primul și, potrivit organizației, singurul centru din România care deține această certificare.

În 2025, Casa Tineretului a înregistrat peste 400.000 de vizite, potrivit reprezentanților FITT.

Pentru o parte dintre persoanele alergice la ambrozie, însă, pot apărea și mâncărimi sau senzații neplăcute la nivelul gurii și gâtului după consumul anumitor alimente de origine vegetală.

De ce apar reacțiile încrucișate

Potrivit specialiștilor, reacțiile sunt legate de anumite proteine, denumite alergene moleculare, pe care sistemul imunitar le poate recunoaște și care pot declanșa un răspuns alergic.

În cazul ambroziei, printre alergenii importanți se numără Amb a 1, asociat în principal cu simptomele respiratorii, Amb a 8, o profilină care se regăsește și în numeroase fructe și legume, precum și Amb a 6, o proteină de transfer lipidic, care poate fi asociată cu reacții mai intense.

Unele dintre aceste proteine sunt asemănătoare celor existente în anumite alimente de origine vegetală. Astfel, sistemul imunitar poate reacționa la proteinele din aliment ca și cum ar întâlni alergenul din polenul de ambrozie.

Ce alimente pot provoca simptome

Printre alimentele și plantele care pot fi implicate în reacțiile încrucișate asociate cu alergia la ambrozie se numără pepenele galben, pepenele roșu, banana, castravetele, dovlecelul (zucchini) și cartoful alb.

De asemenea, pot apărea reacții după consumul semințelor de floarea-soarelui, al unor plante utilizate în suplimente sau ceaiuri, precum echinaceea și mușețelul, dar și al unor condimente, printre care paprika, oregano, coriandrul, piperul negru sau curry.

Nu toate persoanele alergice la ambrozie dezvoltă însă sindromul de alergie orală. Intensitatea reacțiilor poate varia de la o persoană la alta și poate fi diferită de la un an la altul, în funcție de expunerea la polen și de nivelul individual de sensibilizare. În afara sezonului de polen, simptomele pot fi mai ușoare sau pot lipsi.

Cum se manifestă sindromul de alergie orală

De regulă, simptomele apar la scurt timp după consumul alimentului care declanșează reacția, explică specialiștii AREA. Cele mai frecvente manifestări sunt mâncărimea la nivelul buzelor, limbii sau cerului gurii, senzația de arsură ori furnicături în gât și, uneori, o ușoară umflare a buzelor sau a limbii.

În cele mai multe cazuri, simptomele rămân limitate la nivelul cavității orale și dispar într-un timp scurt. În anumite situații, mai ales în sezonul polenului de ambrozie, între august și octombrie, reacțiile pot fi mai intense și pot provoca disconfort la înghițire. Mai rar, pot apărea și dificultăți de respirație.

Ce pot face persoanele care au astfel de reacții

Asociația Română de Educație în Alergii recomandă evitarea alimentelor crude care provoacă simptome, în special în perioada în care polenul de ambrozie este prezent în aer. Unele alimente pot fi mai bine tolerate după preparare termică, prin fierbere sau coacere, deoarece anumite proteine alergenice sunt degradate de temperatură.

O atenție deosebită trebuie acordată și ceaiurilor sau suplimentelor naturiste care conțin plante precum echinaceea, mușețelul sau gălbenelele, din familia Asteraceae.

Persoanele care observă în mod repetat astfel de reacții ar trebui să discute cu un medic alergolog despre investigațiile necesare și despre opțiunile de tratament, care pot include controlul simptomelor și, în anumite cazuri, imunoterapia.

Important de reținut este faptul că sindromul de alergie orală nu apare la toate persoanele alergice la ambrozie, însă recunoașterea legăturii dintre simptome și consumul anumitor alimente poate ajuta pacienții să evite factorii care le declanșează reacțiile.

„Inconștiență, teribilism, nepăsare, probabil nu vom afla vreodată…”, au transmis reprezentanții Salvamont Caraș-Severin, referindu-se la decizia tânărului de a urca fără niciun fel de echipament și fără cunoștințe în domeniul escaladei sau alpinismului.

Intervenția a avut loc într-un moment în care echipele de salvare sunt deja solicitate de numeroase alte situații. Salvamontiștii se îndreptau către un alt accident produs în zona Cheilor Nerei, la aproximativ două ore de condus de bază, după ce fuseseră mobilizați anterior și pentru o persoană care nu avea semnal la telefon.

„Cu trei apeluri situate la distanță unul față de celălalt și cu un personal subdimensionat este greu de intervenit”, au mai precizat salvamontiștii.

În această perioadă, și celelalte structuri de intervenție sunt puternic solicitate. Pompierii se confruntă cu numeroase incendii de vegetație, în timp ce echipajele SMURD intervin la accidente grave.

Salvamontiștii le recomandă turiștilor să manifeste prudență și să își evalueze cu atenție traseul înainte de a porni la drum. Echipamentul trebuie să fie adaptat activității și nivelului de dificultate al traseului, iar persoanele care pleacă în zone montane sunt sfătuite să își informeze apropiații cu privire la traseul și planul lor.

„Sucursala Regională de Căi Ferate Timișoara informează că intervenția desfășurată în această seară pe Magistrala 100, între stațiile Tapia și Găvojdia, a fost finalizată la ora 21.30, deranjamentul fiind remediat în condiții de siguranță. În urma verificărilor efectuate, instalația de electrificare nu a prezentat alte probleme, iar circulația feroviară se desfășoară în condiții normale”, au precizat reprezentanții CFR Infrastructură Timișoara.

foto: CFR Infrastructură Timișoara

Raportul include și „Oasis Index”, un indicator care ia în calcul costul mediu al cinci beri și al două pachete de țigări.

Melbourne, Australia, se află în fruntea clasamentului celor mai scumpe orașe în funcție de acest indicator, cu un cost total de aproximativ 96 de euro. Orașul este urmat de Sydney.

În ceea ce privește prețul unei beri locale la sticlă, de 0,5 litri, Melbourne rămâne pe primul loc în clasamentul celor mai scumpe orașe. Pe următoarele poziții se află Singapore și Sydney.

Topul este completat de Tel Aviv, în Israel, și Helsinki, în Finlanda.

Birmingham este orașul din Regatul Unit cu cele mai ridicate prețuri la bere, ocupând locul șase în clasament. Londra se află pe poziția a 11-a.

La polul opus se află Shanghai, care ocupă primul loc în topul orașelor în care berea locală este cea mai ieftină.

O sticlă de 0,5 litri costă, în medie, doar 0,77 euro. Pentru turiști sunt recomandate mai multe localuri, printre care 8 Pints, în timp ce berea cumpărată din magazinele de proximitate poate ajunge la aproximativ 3,45 euro.

Beijing ocupă locul al doilea, cu un preț mediu de 0,82 euro pentru o bere locală de 0,5 litri. Printre localurile apreciate de iubitorii de bere se numără Slow Boat Brewery Taproom și Great Leap.

Pe locul al treilea se află Frankfurt, unde o bere locală de 0,5 litri costă, în medie, aproximativ 1 euro. Printre localurile recomandate se numără TapHouse Frankfurt, naïv și istoricul Zu den 12 Aposteln.

Rio de Janeiro ocupă poziția a patra, cu un preț mediu de aproximativ 1,02 euro pentru o bere locală. Printre locurile apreciate de turiști și localnici se numără Bar e Restaurante Urca, Bohemia, Pavão Azul, din Copacabana, și Hocus Pocus DNA.

Praga încheie topul celor mai ieftine cinci orașe, cu un preț mediu de aproximativ 1,03 euro pentru o bere locală de 0,5 litri.

Printre localurile cunoscute din capitala Cehiei se numără Tretter’s New York Bar, Hemingway Bar și berăria Vinohradský Pivovar.

Astfel, pentru turiștii care vor să se bucure de o bere fără să plătească sume mari, Shanghai, Beijing, Frankfurt, Rio de Janeiro și Praga se numără printre cele mai avantajoase destinații din clasamentul analizat de Deutsche Bank și prezentat de Daily Mail.

Mai multe persoane au agresat echipajul și au vandalizat ambulanța, iar șoferul a suferit un traumatism ocular și a avut nevoie de o intervenție chirurgicală.

În ciuda atacului, echipajul a reușit să ducă pacientul în siguranță la spital.

DSU și MAI spun că aceste informații sunt false și că nu există cazuri în România în care ambulanțele să fi fost implicate în răpirea unor persoane.

Autoritățile avertizează și că unele imagini sau videoclipuri distribuite online pot fi editate sau generate cu inteligență artificială.

Sunteți de aproape trei decenii la ADR Vest. Cum s-a schimbat regiunea noastră în această perioadă?

Regiunea s-a schimbat foarte mult din anul 1999 de când funcționează efectiv agențiile. Produsul intern brut (PIB) al regiunii a crescut de aproape trei ori dacă e să comparăm anul 2000, când am măsurat o medie a PIB de 33% față de media Uniunii Europene, acum fiind undeva la 74-75%. Dar, cred că schimbarea vine, în primul rând, din calitatea vieții și preocupările pe care le aveam în anul 2000, când se închideau fabrici în toate județele regiunii, se închideau mine, combinate și principala preocupare era găsirea unui loc de muncă. Cred că acum am trecut la un nivel în care calitatea vieții este pentru noi principala preocupare. Evident, sunt foarte multe lucruri încă de rezolvat. Sunt foarte multe zone care încă nu au atins nivelul pe care ni-l dorim.

Din păcate, reforma industrială, care ar fi trebuit să transforme regiunea, s-a făcut puțin sau deloc și din mers. N-a existat un plan articulat al guvernului, care deținea de altfel tot patrimoniul industrial. Prin șansa contextului, unele județe și orașe s-au dezvoltat mai mult, altele mai puțin. Când spun șansă, mă refer în primul rând la proximitatea cu granița, pentru că multe companii au venit la noi și au contribuit la dezvoltare, fiind cel mai vestic punct al țării. Evident, a contat foarte mult și contează în continuare calitatea educației și toată memoși etnică, a contat foarte mult, a ușurat comunicaria industrială pe care regiunea o oferă în continuare. Și nu ultimul rând, cred că a contat foarte mult faptul că suntem o regiune multiculturală și multilingvistică. Am împărtășit aceleași valori și principii cu zona europeană deja de foarte mult timp, n-a fost nevoie de o presiune foarte mare. Oamenilor, în Regiunea Vest, le place să muncească. Există un respect față de muncă.

Dacă ar fi să alegeți câteva investiții cu fonduri europene care au schimbat fundamental vestul țării, care ar fi acestea?

Cele mai importante investiții sunt cele care au adus o schimbare reală în viața oamenilor. Cele mai importante două domenii, care au fost și sunt în atenția cetățenilor, care încă n-au ajuns la un nivel de performanță dorit, sunt educația și sănătatea. Nu în ultimul rând, reabilitarea termică a blocurilor este o investiție pe care cetățeanul o simte direct atât în calitatea vieții, prin confortul termic, cât și în buzunarul propriu. Generic, în Timișoara aș menționa reabilitarea și transformarea celor trei piețe centrale – Piața Unirii, Piața Libertății și Piața Sf. Gheorghe –, care chiar dacă s-a făcut pe un program trecut, consider că au avut un impact enorm asupra orașului. A fost o transformare, o modernizare și o reabilitare urbană de un impact major asupra orașului din toate punctele de vedere, atât estetic, funcțional, cât și din punct de vedere cultural și de dezvoltare economică.

De altfel, a avut un impact, cred eu, și asupra deciziei de a oferi Timișoarei titlul de Capitală Culturală în 2023. Tot în Regiunea Vest, dar în județul Hunedoara, aș putea menționa Green Line din Valea Jiului, un sistem integrat care asigură transportul pentru toate cele șase orașe din Valea Jiului: Petrila, Petroșani, Aninoasa, Vulcan, Lupeni și Uricani. Este, de asemenea, și o soluție pentru turism, pentru că se vor dezvolta în continuare linii care oferă transport către stațiunile turistice, dar și o soluție foarte ieftină pentru persoanele care nu-și permit să aibă o mașină. Tot în județul Hunedoara, Castelul Corvinilor este un proiect de foarte mare importanță. A pus pe hartă regiunea într-un mod în care nu ne-am fi așteptat și a creat o ancoră de dezvoltare și de interes pentru oraș. Primarul spunea că doar castelul produce mai multe taxe și impozite decât plătesc toți cetățenii din oraș la un loc după câțiva ani de la reabilitare. În județul Caraș-Severin, pot menționa repunerea în funcție a sistemului de transport din Reșița, unde au fost achiziționate tramvaie noi și a fost reabilitată linia de tramvai. În județul Arad sunt multe proiecte pe care putem să le luăm în calcul. Putem spune, de exemplu, că Filarmonica din Arad a suferit o transformare majoră și oferă un cadru modern pentru activități culturale. Și la fel, tot transportul public a fost schimbat cu tramvaie moderne, realizate de un producător local în urma licitației.

Care a fost pentru dvs. cel mai dificil moment la ADR Vest?

Au fost foarte multe momente, unele legate de transformări care au pus în dificultate instituția și modul în care fondurile europene s-au gestionat. Un moment foarte complex a fost pandemia, când în primele 48 de ore de la anunțul de închidere a trebuit să ne reinventăm și să lucrăm de acasă, să nu blocăm proiectele, să nu pierdem banii și să putem transforma toată componenta instituțională în ceva funcțional în mediul digital. Din fericire, eram destul de digitalizați la momentul acela și am putut să ne adaptăm foarte repede. Aceasta a fost o provocare foarte mare. Teama a fost că vom pierde banii dacă nu reușim să ne organizăm în mediul digital, însă lucrul acesta s-a întâmplat și nu a creat niciun fel de probleme.

Care este proiectul de care sunteți cel mai mândru?

Nu este vorba despre un proiect finanțat pentru că nu se regăsește în lista de proiecte. „Proiectul” cel mai important la care țin este echipa ADR și această instituție care performează și produce dezvoltare pentru comunitățile din regiune. Am colegi care au crescut aici, de la stagiari la oameni care negociază cu Comisia Europeană.

Sorin Maxim

Câți angajați aveți?

În acest moment, cu tot cu colaboratorii care nu au tot timpul un contract pentru o perioadă nedeterminată, ne apropiem de 220 de angajați, care formează o echipă. În acești 27 de ani de când există, ADR Vest a dovedit că lucrează în folosul comunităților și a atras toate resursele, care fie au fost potențiale, fie le-am avut la dispoziție într-un mod alocat. Am avut la dispoziție sume de bani, care în acest moment depășesc, pe programele deja încheiate, 2 miliarde de euro, și cred că pe actualul ciclu financiar o să mai aducem în regiune încă 2 miliarde de euro din cele trei programe pe care le gestionăm.

Cum stăm cu gradul de absorbție comparativ cu celelalte regiuni din țară?

Stăm foarte bine. N-am avut și nu avem probleme. Pot să spun că la momentul acesta suntem aproape la 30% absorbție raportat la valoarea alocată. Din fericire, avem o supracontractare, care acum se apropie de 134%, ceea ce înseamnă că avem mai multe proiecte contractate decât valoare alocată, evident, pe niște mecanisme pe care guvernul le-a prevăzut. Este greu să faci absorbție dacă ai o sumă alocată fixă și nu există o supracontractare. S-a dovedit că tot timpul este nevoie de un buffer, sunt proiecte care fie se reduc din licitații, fie că fac economii, și atunci e bine să nu pierdem acele sume cu atât mai mult cu cât vorbim despre nevoi ale comunității care există continuu.

Există riscul să se piardă bani?

Nu. La nivel regional, sub nicio formă. Din contră, putem chiar salva anumite proiecte care s-au blocat pe alte programe.

Care sunt marile proiecte care ar trebui să se schimbe Timișoara în următorii cinci ani?

Cred că zona de interconectivitate a Timișoarei, în primul rând zona metropolitană, dar și cu celelalte capitale de județ, trebuie să fie o prioritate, atât în ceea ce privește transportul feroviar, cât și transportul cu mijloace de transport pe drumuri. E vorba de autobuze electrice sau autobuze moderne care să poată transporta călătorii din punctul A în punctul B. Aeroportul este o prioritate, mai ales conectarea lui într-o mai mare măsură cu orașul. Mai cred că domeniul sănătății are și el un potențial care merită o mai mare atenție. Evident avem acest proiect fanion, care este Institutul Oncologic, dar și în celelalte zone există un mare potențial care ar putea fi valorizat, cu atât mai mult cu cât serviciile de îngrijire a persoanelor în vârstă vor lua o amploare foarte mare în următorii ani, pentru că media de vârstă a regiunii va crește. Pentru populația îmbătrânită este nevoie să se asigure aceste servicii în regiune pentru a putea ajuta creșterea speranței de viață.

Având în vedere evoluția inteligenței artificiale, ce sectoare economice credeți că vor avea cel mai mare succes?

Regiunea Vest este într-o situație foarte delicată în acest moment, în sensul că noi suntem beneficiarii unor investiții și ai unei industrii, în special în zona automotive, fie că discutăm de zona manufacturieră, fie că discutăm de zona IT. Industria automotive este într-o transformare majoră. Din cauza trecerii la combustia electrică, o parte din aceste companii și-au redus în mod semnificativ capacitățile aici, fie că s-au transformat tipologiile de produse pe care le livrează, fie că a crescut productivitatea și nu mai e nevoie de aceiași oameni. Acum, miza noastră nu mai este strict numărul de locuri de muncă. Trebuie să avem maturitatea să facem un plan cu care să transformăm regiunea, să o repoziționăm într-o altă direcție. Zona de inteligență artificială este un potențial mare pentru regiune, pentru că noi avem tineri educați, atât cei care ies de pe băncile școlii, cât și cei din aceste companii mari care disponibilizează, iar ei ar trebui ajutați să se îndrepte spre zona antreprenorială sau ajutați să performeze și să-și dezvolte propriile idei.

Și sectorul energetic va juca un rol major în regiune în următoarea perioadă. Și aici este nevoie de o strategie articulată la nivel regional, care să pună în valoare capacitățile pe care noi le avem de a produce energie, complementar cu capacități în care să stocăm și să valorizăm această energie într-un mod inteligent. Nu e suficient să produci ieftin dacă nu îți cumpără nimeni. Regiunea de Vest are foarte multe zone în care se produce energie solară, dar nu toți producătorii au capacități de stocare. Și când discutăm de AI, discutăm de capacități mari de energie care trebuie alocate. Se pot face anumite investiții care să potențeze și să crească valoarea adăugată pe care noi o putem produce, pentru că energia deja a devenit un element obligatoriu în orice investiție pe care noi dorim să o atragem. Orice investitor întreabă: cât e prețul energiei? Pentru că prețul acesta contează foarte mult în produsul finit pe care ei îl vor livra clientului. Există o piață clară în România pe care noi în momentul acesta o îndestulăm cu importuri, mai ales în zona alimentară și bunuri de larg consum. Avem o componentă, care este deschisă, adresată inclusiv companiilor mari, care se numește STEP – Strategic Technology European Platform, unde Uniunea Europeană își dorește și propune ca finanțare un mecanism prin care să reducă dependența UE de produse sau componente ale produselor care sunt sensibile și sunt strategice în lanțul de valori și care ar putea bloca un anumit produs.

În Timiș avem investiții care lipsesc și sunt absolut necesare?

Noi am început timid cu investițiile în zona de inovare și cred că acest efort trebuie crescut pe următorul ciclu financiar 2028-2034, în care să creăm mecanisme predictibile și permanente cu care să susținem investitorii, tinerii sau antreprenorii să poată dezvolta produse proprii la nivelul regiunii. Acesta este un deziderat, pentru că acum problema se pune mult mai complex. E vorba și de cunoașterea pe care regiunea o are și numărul de oameni care stăpânesc cunoașterea în zona de digitalizare, de AI sau de producție cu tehnologie complexă, pe care noi trebuie să o dezvoltăm la nivelul regiunii. În al doilea rând, cred că regiunea trebuie să facă un efort să susțină digitalizarea și creșterea calității competențelor în administrație.

Din păcate, nu avem un mecanism care să ofere o matrice de cunoaștere pentru funcționarii publici și să livreze permanent cunoaștere în sistemul public. Aici trebuie să investim mai mult, să fie ceva predictibil și permanent, deoarece calitatea funcționarilor va da calitatea și impactul proiectelor pe care noi le avem în investiție. Deviza noastră este că investim, nu cheltuim. Ținta noastră nu este ca după doi ani să avem niște bani cheltuiți, ci ca atunci când se termină proiectul, să producă plus valoare pentru regiune.

Apropo de regiune, avem județele Timiș și Arad foarte dezvoltate din punct de vedere economic, dar nu atât de ofertante turistic precum Caraș-Severin și Hunedoara, care sunt subdezvoltate economic. Ce s-ar putea face în acest sens?

Evident, aici soluția care este subiectivă pentru mine, e regionalizarea. Cred că e nevoie de un buget regional, pe lângă fondurile europene, care să asume că se va crea o politică de coeziune în interiorul regiunii. Adică, anumite tipuri de investiții trebuie făcute în județele care sunt dezvoltate, dacă acolo există potențial de inovare, potențial de cunoaștere și universități. În schimb, poți să compensezi cu infrastructură către zone turistice. Dar e nevoie, evident, în primul rând, de voință politică și e nevoie de un vehicul legal, care poate fi un buget regional. Vorbesc din punct de vedere strict tehnic. Și, din fericire, în Consiliul pentru Dezvoltare Regională Vest s-a discutat și există proiecte comune județelor Timiș, Arad, Caraș-Severin și Hunedoara, în care exact acest lucru se dezbate.

Mai mult decât atât, vom începe anul acesta un proiect pilot, o rețea intra și interjudețeană de transport public, care să asume transportul public între localități în timpul săptămânii într-un mod mai intens și să crească în weekend intensitatea pentru transportul către zonele turistice. Aici este un potențial enorm, dar turismul nu înseamnă doar o pensiune în vârf de munte sau să mergem să ne plimbăm și să ne uităm la o pădure. E nevoie de multe servicii complementare, iar multe dintre ele nefiind rentabile nu le poate asuma un operator privat, trebuie să vină autoritatea publică să ajute. Dacă toate aceste premise sunt puse la un loc, cred că avem șansa ca din cei aprox. 12 miliarde de euro pe care românii îi cheltuie în fiecare an în mod oficial pentru turism în străinătate, o sumă considerabilă să ajungă în cadrul regiunii noastre.

După aproape trei decenii la ADR Vest, ce vă motivează să continuați?

Mă motivează lista mare de proiecte pe care o am tot timpul în agendă. Iar când mă uit în urmă, mă bucur să văd rezultatele la care am contribuit împreună cu colegii mei: școli, spitale, blocuri și multe alte investiții care au schimbat comunitățile din regiune.

Recunosc că atunci când am început să lucrez la ADR aveam alte așteptări. Voiam să văd rezultate cât mai repede. Îmi amintesc o discuție cu un consultant pentru inovare din Spania, care mi-a spus că în dezvoltare regională trebuie să ai răbdare aproximativ 20 de ani. La vremea aceea nu prea eram de acord cu el. Aveam puțin peste 30 de ani și eram mult mai nerăbdător. În timp, însă, am înțeles că dezvoltarea are nevoie de răbdare: timp pentru ca proiectele să ajungă la maturitate, timp pentru implementare și, apoi, timp pentru ca beneficiile lor să ajungă la cetățeni și să contribuie la creșterea calității vieții. Acesta este, până la urmă, scopul final.

În momentul de față lucrăm la câteva proiecte foarte interesante. Am lansat două fonduri de capital de risc prin care finanțăm start-up-uri aflate în diferite etape de dezvoltare. Ținta și speranța mea este ca până în 2030 să avem un unicorn. Sigur, acesta este obiectivul ideal, dar și o companie evaluată la 300 sau 500 de milioane de euro ar reprezenta un succes important pentru regiune. Îmi doresc ca tot mai mulți dintre tinerii care astăzi aleg să plece din țară să găsească aici resursele, partenerii și sprijinul necesare pentru a construi o afacere competitivă la nivel european.

Un alt proiect ambițios este susținerea digitalizării administrației publice locale. Viziunea noastră este să avem o platformă digitală regională care să agregheze datele într-un mod structurat și să ofere cetățenilor o singură platformă pentru întreaga regiune. Ulterior, aceste date ne vor permite să folosim eficient inteligența artificială, care are nevoie, înainte de toate, de date bine structurate și de calitate. Altfel, și rezultatele vor fi pe măsura informațiilor introduse.

Am vorbit și mai devreme despre transportul public intra și interjudețean și despre energie, două domenii în care avem proiecte importante. Sunt multe inițiative care ne dau ambiția să mergem mai departe și aceeași plăcere de a munci pentru cetățenii regiunii.

Care credeți că sunt aspectele de care trebuie să țină cont orice tânăr când își alege viitoarea meserie?

În primul rând, un tânăr trebuie să aleagă la ce proiect vrea să contribuie. Evident că aici un proiect poate să fie un deziderat, un produs, un proces – orice cu care vrea să se identifice și la care să-și aloce ani din viață. Nu cred că doar salariul este motivația unui tânăr. Evident, calitatea vieții trebuie să fie la un nivel pe care fiecare dintre noi trebuie să îl aibă, dar cred că implicarea și dorința de a contribui, de a participa și de a aparține la ceva care s-a realizat cu sprijinul lui, poate să-l determine să facă acest lucru în Regiunea Vest. Ne străduim și deja oferim foarte multe soluții pentru care tinerii care mizează pe Regiunea Vest, atât pentru cei din zonă care ar pleca afară, cât și pentru tinerii din alte părți care aleg Timișoara, Reșița, Deva sau oricare alt oraș din Vest.

În al doilea rând, cred că e important ca tinerii să apere principiile și valorile europene, în societate și în instituțiile în care lucrează – valori pe care, fără să ne dăm seama, s-a construit toată dezvoltarea regiunii din ultimii 30 de ani.

Sfatul meu pentru un tânăr e simplu: nu vă alegeți un loc de muncă, ci un proiect care merită ani din viața voastră. Salariile se negociază, dar sensul vieții nu se negociază – se construiește. Eu mi-am găsit proiectul în urmă cu 27 de ani și nu l-am epuizat nici astăzi. Iar tânărului care citește acest interviu și are deja biletul de avion în buzunar i-aș spune: pleacă, dacă vrei, dar pleacă să înveți, pentru că aici e un loc unde încă se mai poate construi ceva de la început, iar acesta e un privilegiu pe care orașele gata construite nu ți-l mai pot oferi. Generația mea a pregătit terenul 27 de ani, acum e rândul tău.

Dacă și tu ai o profesie a cărei poveste merită împărtășită și care îi poate inspira pe alții, scrie-ne! Tion și Agenda așteaptă mesajul tău la redactie@tion.ro.

Săptămâna începe cu atenția asupra vieții de familie. La mijlocul săptămânii Eclipsa de Soare și Luna Nouă în Leu îți deschid un nou capitol în relațiile de iubire, cu copiii și creativitatea. Dacă ai un proiect de suflet este momentul să îi dai viață. Weekendul este despre organizare.

Taur

Primele zile ale săptămânii sunt favorabile comunicării și deplasărilor scurte. Eclipsa de Soare și Luna Nouă în Leu din 12 august îți aduc schimbări în familie. Acum poți pune bazele unor noi începuturi legat de casă, de relația cu părinții și cei dragi. Weekendul îți aduce optimism.

Gemeni

La începutul săptămânii ai preocupări legate de bani și siguranța materială. Eclipsa de Soare și Luna Nouă în Leu din 12 august îți deschid drumul către studii, examene, călătorii. Ideile tale au un impact mai mare decât îți imaginezi. În weekend simți nevoia să încetinești ritmul.

Rac

Începi săptămâna cu multă energie și optimism. La mijlocul săptămânii, Eclipsa de Soare și Luna Nouă în Leu îți activează domeniul financiar. Poți renegocia un contract, poți descoperi o nouă sursă de venit sau îți vei aprecia mai mult valoarea. Weekendul favorizează comunicarea.

Leu

Primele zile ale săptămânii sunt potrivite pentru odihnă și introspecție. Eclipsa de Soare și Luna Nouă în semnul tău îți deschid o nouă etapă în viață prin care îți redefinești obiectivele, imaginea și direcția de viață. Weekendul îți mută atenția asupra banilor și a stabilității materiale.

Fecioară

Primele zile din săptămână îți aduc în prim-plan prietenii și proiectele de viitor. Eclipsa de Soare și Luna Nouă în Leu din 12 august marchează încheierea unui ciclu din viața ta. Poți renunța la frici, la relații toxice sau la convingeri care te-au limitat până acum. Weekendul îți aparține.

Balanță

Săptămâna debutează cu accentul pe carieră și pe imaginea profesională. La mijlocul săptămânii Eclipsa de Soare și Luna Nouă în Leu îți deschid un nou capitol legat de planurile de viitor, colaborări și prieteni. În weekend vei încetini ritmul și te vei desprinde de agitația cotidiană.

Scorpion

Primele zile ale săptămânii îți trezesc dorința de a studia și de a călători. Eclipsa de Soare și Luna Nouă în Leu din 12 august îți aduc schimbări în carieră și statutul profesional. Pentru unii nativi poate însemna începutul unei noi etape profesionale. Weekendul favorizează socializarea.

Săgetător

Săptămâna începe cu preocupări legate de investiții, cheltuieli. La mijlocul săptămânii Eclipsa de Soare și Luna Nouă în Leu îți deschid un nou drum. Poți lua decizia de a începe un curs, de a planifica o călătorie importantă. Weekendul îți aduce atenția asupra obiectivelor profesionale.

Capricorn

Relațiile și parteneriatele ocupă un loc important la începutul săptămânii. Eclipsa de Soare și Luna Nouă în Leu din 12 august îți aduc o perioadă de transformare profundă. Este timpul să închizi uși, capitole care nu te mai ajută să evoluezi. Sfârșitul de săptămână favorizează călătoriile.

Vărsător

Primele zile ale săptămânii îți cer mai multă disciplină și grijă față de sănătate. Eclipsa de Soare și Luna Nouă în Leu din 12 august îți aduc un nou început în relații. Pentru unii nativi poate fi un nou început în viața sentimentală, pentru alții în colaborări. Weekendul este despre investiții.

Pești

Săptămâna începe într-o atmosferă optimistă, jovială și creativă. La mijlocul săptămânii Eclipsa de Soare și Luna Nouă în Leu marchează începutul unei perioade în care vei pune mai mult accent pe organizare, sănătate și activitatea profesională. Weekendul îți aduce noi conexiuni.