Cinci dintre acestea au fost găsite la scurt timp și duse la sediul Poliției de Frontieră pentru verificări. În urma căutărilor cu ajutorul unei drone, au mai fost descoperite alte șase persoane, care se ascundeau în vegetație, aproape de graniță.

Nouă dintre cei 11 sunt din Afganistan, iar ceilalți doi sunt cetățeni pakistanezi.

Polițiștii de frontieră continuă cercetările pentru a stabili toate detaliile legate de trecerea ilegală a graniței.

„Pentru mine, povestea ei este un exemplu extraordinar de curaj, muncă și reziliență. O femeie care, în ciuda greutăților, a ales să construiască, să muncească și să le ofere copiilor săi un viitor mai bun”, a transmis Flavius Ilioni.

Olena s-a refugiat în România în urmă cu doi ani, iar de atunci a muncit pentru a-și construi o viață nouă, departe de țara natală. În ciuda responsabilităților de mamă singură, femeia a reușit să învețe limba română pe cont propriu și să își deschidă un atelier de croitorie în Timișoara.

Astăzi, activitatea sa îi permite să își câștige existența prin muncă, să plătească taxe în România și să își crească cei cinci copii, care merg la școală aici.

Recent, Olena a primit o diplomă obținută în cadrul Proiectului „Șoimii Croitoriei”, o recunoaștere primită în urma voturilor clienților.

Distincția reprezintă un motiv de mândrie pentru femeia care a luat-o de la capăt într-o țară străină și a reușit să transforme priceperea sa într-o afacere.

Cei care doresc să îi susțină activitatea Olenei pot apela la serviciile atelierului său de croitorie, aflat pe Calea Circumvalațiunii nr. 57, în Timișoara.

Cu o zi înainte, în ședința de miercuri, 28 octombrie, Consiliul Județean Timiș a aprobat studiul de fezabilitate și indicatorii tehnico-economici pentru construirea unui pasaj subteran pe sub Centura de Sud, la intersecția cu Drumul Boilor.

Proiectul urmărește să reducă blocajele din sensul giratoriu folosit de șoferii care circulă între Timișoara și Moșnița Nouă.

La întâlnirea de joi, Alfred Simonis a propus și o nouă legătură rutieră, cu un pasaj suprateran peste Centura de Sud, la aproximativ 500 de metri de Drumul Boilor. Potrivit acestuia, noul drum ar urma să aibă patru benzi și să asigure o conexiune directă spre Timișoara.

Simonis a anunțat că a convenit cu reprezentanții Primăriei un parteneriat pentru continuarea drumului la patru benzi, inclusiv pe teritoriul municipiului.

foto: Alfred Simonis/Facebook

Prelungirea Bulevardului Sudului

Un alt subiect al întâlnirii a fost prelungirea Bulevardului Sudului. Consiliul Județean are în licitație două tronsoane care ar permite realizarea unei legături rutiere cu patru benzi între Centura de Sud, prin Giroc, și bulevard.

Simonis a anunțat că a convenit cu Primăria Timișoara și Primăria Giroc să colaboreze pentru prelungirea drumului până în zona Vămii Timișoara.

Tema a fost abordată anterior și de Ruben Lațcău, care ceruse ca administrațiile să treacă de la declarații la stabilirea responsabilităților pentru cele două conexiuni rutiere. Viceprimarul susținea că extinderea drumurilor trebuie gândită unitar, pentru ca blocajele să nu fie doar mutate dintr-un punct în altul.

Parcarea de lângă Spitalul Județean, din nou fără o soluție clară

Situația parcării multietajate din zona Spitalului Județean s-a schimbat în urma anulării definitive a Planului Urbanistic General al Timișoarei din 2023. Simonis a transmis că municipalitatea nu mai poate pune la dispoziție amplasamentul avut în vedere și că cele două administrații caută o alternativă.

Anunțul vine la doar câteva zile după ce Primăria Timișoara a anunțat că este de acord cu parteneriatul propus de Consiliul Județean și că poate pune la dispoziție un teren de 9.700 de metri pătrați de pe strada Arieș. Potrivit planului prezentat de municipalitate, CJ Timiș urma să se ocupe de proiectarea și construirea parcării, iar Primăria să contribuie cu terenul.

Anularea PUG-ului înseamnă revenirea la documentația urbanistică din 2002, până la elaborarea unui nou plan general. Pentru parcarea din zona Spitalului Județean, CJ Timiș a luat inițial în calcul un teren din zona ștrandurilor, lângă stadionul „Dan Păltinișanu”.

Primăria Timișoara a respins însă propunerea, deoarece terenul era încadrat ca spațiu verde protejat. Municipalitatea a indicat apoi două variante: un teren de pe strada Arieș și unul de la intersecția bulevardului Liviu Rebreanu cu strada Costică Rădulescu. CJ Timiș a ales terenul de pe strada Arieș, unde urma să fie construită o parcare multietajată. Acum rămâne de văzut care va fi soluția convenită de cele două administrații pentru parcare.

Întâlniri lunare între reprezentanții CJT și ai Primăriei

La întâlnire au mai fost abordate modernizarea Bastionului Theresia și intersecția din zona viitorului Institut Regional de Oncologie Timișoara. Simonis nu a oferit detalii despre soluțiile discutate pentru aceste proiecte.

Potrivit președintelui CJ Timiș, cei doi viceprimari ai Timișoarei, Ruben Lațcău și Paula Romocean, și reprezentanții administrației județene au convenit să organizeze astfel de întâlniri în fiecare lună.

„Începem o nouă rundă de reabilitare a vechilor blocuri din perioada comunistă pentru a le reduce consumul de energie și a crea condiții mai bune locatarilor atât vara, cât și iarna. Bineînțeles că aceste fonduri nu pot acoperi toate blocurile din oraș.

De aceea, am concentrat finanțarea pe cartierul Dacia, cel mai dens cartier rezidențial al Timișoarei, și sprijinim în principal blocurile cele mai mari și cu acces spre bulevard”, a transmis viceprimarul cu atribuții de primar, Ruben Lațcău.

Primul contract semnat privește blocul A6 de pe bulevardul Cetății nr. 46, construit în anul 1971, cu cinci scări și un total de 100 de apartamente. Vor fi izolați termic pereții exteriori și tavanul de la subsol și va fi reabilitat acoperișul. Lucrările vor reduce pierderile de căldură și vor contribui la menținerea unei temperaturi mai plăcute în apartamente, atât iarna, cât și vara.

Consumul anual de energie primară al clădirii este estimat să scadă cu aproximativ 61%, iar emisiile de gaze cu efect de seră, cu peste 63%.

Valoarea totală a proiectului este de peste 11,3 milioane de lei, inclusiv TVA, puțin peste 10 milioane venind prin Programul Regional Vest 2021-2027.

Peste 800 de apartamente, în total

În total, în cadrul aceluiași apel de finanțare, Primăria Timișoara a obținut finanțare europeană pentru reabilitarea energetică a 10 blocuri. Astfel, locatarii a peste 800 de apartamente vor beneficia de locuințe mai călduroase iarna și mai răcoroase vara, dar și de un consum mai mic de energie și facturi mai reduse.

Valoarea totală a proiectelor pentru care municipalitatea a solicitat fonduri este de 93 de milioane de lei, iar contractele de finanțare urmează să fie semnate în perioada următoare.

În ultimele ședințe de consiliu local au fost aprobate și proiectele pentru care se cer fonduri europene. Pe lângă cel amintit, ar mai fi blocurile de pe:

• str. Gheorghe Lazăr nr. 46
• Calea Circumvalațiunii nr. 69
• bulevardul Cetății nr. 60
• str. Brândușei nr. 18, bl. 26
• bulevardul Cetății nr. 56
• str. Gheorghe Lazăr nr. 48
• bulevardul Cetății nr. 60
• bulevardul Cetății, nr. 54
• bulevardul Cetății nr. 56

Vă reamintim, au existat programe asemănătoare și în trecut, însă, în general, cu probleme. În cazul celor finanțate prin POR 2014 – 2020, licitațiile lansate pe vremea fostei administrații nu atrăgeau oferte, motiv pentru care noua administrație a modificat soluția tehnică.

Totuși, pentru că cele mai multe nu au fost finalizate până la termenul de 31 decembrie 2023, s-a pierdut o importantă parte a finanțărilor; o parte dintre acestea, primăria se angajase să le finalizeze din surse proprii.

„Nu avem probleme nici la nivelul instalațiilor, nici la nivelul stocurilor necesare pentru funcționare. Dar, repet, dacă nu se intervine la nivelul Guvernului, spun cu toată responsabilitatea că există riscul să fie oprită furnizarea energiei termice în timpul sezonului”, a declarat administratorul special al Colterm.

Acesta a cerut sprijinul prefectului demisionar Paul Finta pentru transmiterea către Guvern a unei solicitări de intervenție urgentă, în condițiile în care dificultățile nu afectează doar Timișoara, ci și alți producători de energie termică din țară.

Colterm are 45.000 de tone de cărbune în depozit

Administratorul special a explicat că sistemul de termoficare din Timișoara a trecut, începând cu 15 octombrie, printr-o schimbare importantă. Colterm a rămas responsabilă de producerea energiei termice în cele două centrale, CET Sud și CET Centru, în timp ce Termset, societatea aflată în subordinea directă a Primăriei Timișoara, a preluat activitățile de transport, furnizare și distribuție.

Stocurile de combustibil au rămas în responsabilitatea Colterm. Societatea utilizează cărbune și gaz, însă, în prezent, funcționează exclusiv cu CET Centru, care utilizează gaze naturale. Sezonul de încălzire a început în 19 octombrie.

CET Sud, care funcționează pe bază de cărbune, cu un aport suplimentar de gaz, nu a fost pornită. Reprezentanții societății încearcă să amâne cât mai mult momentul pornirii acesteia, din cauza prețului ridicat al gazelor și a dificultăților de aprovizionare.

În ceea ce privește cărbunele, Colterm are aproximativ 45.000 de tone în depozitul de la CET Sud și alte 150.000 de tone contractate sau aflate în diferite stadii de contractare din bazinul carbonifer Motru. Potrivit lui Cristian Alexandru Amza, aceste cantități ar acoperi fără probleme consumul necesar pentru întregul sezon de încălzire.

Situația este însă diferită în cazul gazelor naturale.

Cristian Alexandru-Amza a spus că prețul gazelor a ajuns la aproximativ 530 de lei pe megawatt-oră, comparativ cu 517 lei pe megawatt-oră în sezonul 2021-2022, când a preluat compania.

În ceea ce privește necesarul de gaze pentru populație, acesta este contractat integral, iar cantitatea care trebuie înmagazinată se află deja în depozite. Potrivit administratorului special, gazul destinat consumului poate fi utilizat începând cu 1 noiembrie.

Problema este reprezentată de cantitatea suplimentară necesară funcționării sistemului, care ar fi de aproximativ 250.000 de megawatt-oră și pentru care, potrivit acestuia, nu există cantități disponibile pe piață.

Administratorul special a declarat că sistemul centralizat nu poate asigura căldură doar populației, fără a alimenta și instituțiile publice sau agenții economici conectați la rețea. Printre beneficiarii importanți se numără spitalele, școlile și grădinițele.

În aceste condiții, schemele de sprijin pentru gazele destinate populației nu rezolvă automat toate dificultățile, deoarece producerea și distribuirea energiei termice presupun funcționarea integrată a sistemului.

Ce soluție cere Colterm de la Guvern

Cristian Alexandru-Amza consideră că autoritățile centrale trebuie să găsească o soluție pentru asigurarea gazelor necesare producătorilor de energie termică. El a amintit că, în sezonul 2021-2022, Guvernul a intervenit pentru a sprijini financiar companiile din domeniu.

De această dată, administratorul special propune inclusiv o soluție prin care companiile Romgaz și Transgaz să colaboreze cu Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) și Ministerul Energiei pentru a asigura cantitățile necesare producătorilor de energie termică.

„O soluție mai simplă ar fi ca Romgaz și Transgaz, companii aflate în subordinea directă a Guvernului României, să se așeze la aceeași masă cu ANRE și cu Ministerul Energiei și, mai degrabă, să acorde cantități de gaz producătorilor de energie decât să ofere ajutoare financiare”, a afirmat Cristian Alexandru Amza.

Acesta a criticat și invocarea conflictelor internaționale, inclusiv a războiului din Ucraina și a tensiunilor din zona strâmtorii Ormuz, pentru justificarea prețurilor ridicate și a dificultăților de aprovizionare.

În opinia sa, situația trebuie tratată cu prioritate, având în vedere rolul social al serviciilor de termoficare și importanța alimentării cu energie termică a instituțiilor publice.

Colterm ia în calcul reducerea temperaturilor și a livrărilor

Întrebat de Paul Finta ce măsuri financiare temporare ar putea lua societatea pentru a evita întreruperea furnizării căldurii, Cristian Alexandru-Amza a explicat că sunt analizate soluții comerciale, precum negocierea unor termene de plată și utilizarea creditului comercial sau a creditului furnizor.

Aceste măsuri ar putea permite continuarea activității pe termen scurt, însă obligațiile financiare ar trebui achitate ulterior.

În paralel, Colterm pregătește scenarii pentru limitarea sau reducerea livrărilor de energie termică și pentru diminuarea temperaturilor furnizate. Administratorul special a precizat că societatea nu dorește să ajungă la aplicarea acestor măsuri, dar consideră necesară pregătirea unor variante de intervenție în cazul agravării situației.

„Nu vrem să le punem în aplicare, dar, dincolo de aceste scenarii, repet, există un risc cât se poate de real ca, în ianuarie sau februarie, cel târziu, sistemele de termoficare din România să se oprească dacă Guvernul nu intervine”, a avertizat acesta.

La finalul discuției, prefectul Paul Finta i-a solicitat administratorului special să transmită în scris o prezentare a situației și o cerere de sprijin, astfel încât informațiile să poată fi înaintate Secretariatului General al Guvernului.

În ceea ce privește furnizarea energiei termice în Timișoara, Cristian Alexandru Amza a precizat că sistemul funcționează, în prezent, prin CET Centru, iar căldura este asigurată în oraș, cu excepția zonei Traian.

Acolo, furnizarea este legată de lucrările de reamenajare aflate în desfășurare, iar reprezentanții Colterm poartă discuții cu constructorul pentru rezolvarea situației.

Potrivit administratorului special, furnizarea energiei termice în zona Traian ar putea începe de luni, 2 noiembrie, dacă problemele vor fi soluționate.

„Pe baza concluziilor medicului legist și a rezultatelor anchetei, moartea lui Hayden Panettiere a fost declarată accidentală. Departamentul de Poliție din Greenville a încheiat ancheta”, au transmis autoritățile, potrivit presei americane.

Hayden Panettiere a murit pe 16 august 2026, în Greenville, Carolina de Sud. În septembrie, biroul medicului legist a făcut publice rezultatele analizelor toxicologice, care au stabilit că decesul a fost provocat de efectele toxice ale fentanilului, 4-ANPP, alprazolamului, metocarbamolului și quetiapinei.

Alprazolamul este substanța activă din medicamentul Xanax. Raportul medico-legal a precizat că nu au fost identificate traumatisme care să fi contribuit la deces.

Serviciile de urgență au fost chemate în jurul orei locale 13:51, pe 16 august, după ce a fost semnalată prezența unei femei care nu răspundea. Echipajele au încercat să o resusciteze, însă aceasta a fost declarată decedată la fața locului.

La momentul respectiv, partenerul actriței, Brian Hickerson, și fratele acestuia, Zach, se aflau în locuință. Brian Hickerson a discutat cu anchetatorii despre persoana care ar fi putut să-i furnizeze substanțele. Potrivit relatărilor din presa americană, încheierea anchetei poliției nu a fost însoțită de anunțarea unor acuzații penale în acest caz.

Hayden Panettiere și-a început cariera artistică încă din copilărie și a devenit cunoscută la nivel internațional prin rolul Claire Bennet din serialul „Heroes”. Ulterior, a interpretat-o pe Juliette Barnes în drama muzicală „Nashville”, prestație pentru care a primit două nominalizări la Globurile de Aur.

Actrița a mai jucat în filme precum „Remember the Titans”, „Raising Helen”, „Ice Princess” și „Scream 4”.

În luna mai 2026, Panettiere și-a publicat memoriile, intitulată „This Is Me: A Reckoning”, în care a vorbit despre presiunea de a fi copil-vedetă, problemele personale și lupta cu dependența.

Actrița avea o fiică, Kaya, născută în 2014, din relația cu fostul său logodnic, pugilistul ucrainean Wladimir Klitschko.

Pe aceeași temă:

A murit actrița Hayden Panettiere, la 36 de ani – Tion

O singură pastilă ar fi provocat moartea actriței Hayden Panettiere – Tion

Medicii legiști au stabilit cauza decesului actriței Hayden Panettiere – Tion

Salomé Zourabichvili a fost președinta Georgiei în perioada 2018-2024, fiind prima femeie aleasă în această funcție. Fost diplomat francez, ea a susținut apropierea țării de Uniunea Europeană și NATO.

În noiembrie 2024, după ce guvernul a anunțat suspendarea negocierilor pentru aderarea la UE până în 2028, Zourabichvili s-a alăturat protestelor proeuropene și a contestat rezultatul alegerilor parlamentare din octombrie. Deși a refuzat să recunoască legitimitatea succesorului său, Mikheil Kavelashvili, a părăsit palatul prezidențial la 29 decembrie 2024, când acesta a preluat funcția.

Fosta președintă a statului georgian va participa la Timișoara și la Forumul pentru Valorile Europene, organizat de Primăria Timișoara în perioada 5–6 noiembrie.

După ceremonia din 4 noiembrie, publicul va putea participa la un dialog cu Salomé Zourabichvili despre situația democrațiilor, rezistența societăților libere și rolul implicării civice.

Participarea se face pe baza înscrierii prin completarea unui formular online.

O nouă serie de distincții la UVT

Seria „In nomine libertatis” va reuni personalități din mediul academic și din viața publică, recunoscute pentru implicarea în apărarea libertății și a demnității umane. Potrivit UVT, nominalizările vor fi analizate de un consiliu de selecție format în parteneriat cu Societatea Timișoara, din care vor face parte Ana Blandiana, Vasile Popovici și Gabriel Liiceanu.

Universitatea a mai acordat titluri Doctor Honoris Causa unor personalități precum Ana Blandiana, Vladimir Tismăneanu și Stéphane Courtois.

De ce poate fi periculos praful marțian

Particulele foarte mici ar putea pătrunde adânc în sistemul respirator al astronauților și, eventual, ar putea ajunge în sânge, cu posibile efecte asupra organelor. Riscurile sunt legate și de compoziția prafului, care conține siliciu, compuși ai fierului și perclorați, substanțe care pot fi nocive în anumite concentrații.

„O dimensiune mai mică a particulelor nu face neapărat praful mai periculos, însă particulele mai mici au un potențial mai mare de a pătrunde mai adânc în corpul uman și sunt mai greu de eliminat din organism”, a declarat Scott VanBommel, cercetător în științe planetare la Universitatea Washington din St. Louis și autor principal al studiului publicat în revista Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS).

Praful reprezintă o provocare și pentru echipamentele folosite în misiunile spațiale. Pentru a studia efectele sale, Perseverance transportă mostre din materiale care ar putea fi utilizate la fabricarea costumelor spațiale, inclusiv fibra sintetică Vectran și Teflonul.

Până acum, cercetătorii au observat că cele două materiale rețin particulele în mod diferit. Vectranul a acumulat mai ales particule mai mari, în timp ce pe mostra de Teflon s-a depus mai puțin praf, dar cu granulație mai fină. Specialiștii nu au însă dovezi că praful ar fi deteriorat aceste materiale.

NASA pregătește viitoarele misiuni cu echipaj uman

NASA intenționează să trimită astronauți pe Marte cel mai devreme în anii 2030. Datele obținute de rover ar putea contribui la alegerea materialelor pentru costume și habitate, precum și la dezvoltarea unor metode eficiente de îndepărtare a particulelor foarte mici.

Printre soluțiile analizate se numără sistemele de tip „suitport”, care permit conectarea costumelor spațiale la exteriorul habitatelor, și ecluzele cu două compartimente, menite să limiteze pătrunderea prafului în zonele de locuit.

Cercetătorii compară riscurile cu cele întâlnite în misiunile Apollo, când praful lunar a afectat materialele costumelor spațiale, garniturile și vizierele. Praful de pe Marte are însă alte caracteristici, fiind influențat de vânturi și de furtuni, iar particulele sale sunt modelate și fragmentate în timp.

Studiul nu indică faptul că Marte ar fi prea periculoasă pentru explorarea umană, ci subliniază necesitatea de a lua în calcul praful încă din etapa de proiectare a viitoarelor misiuni.

Perseverance are ca obiectiv principal căutarea unor posibile urme ale vieții microbiene din trecutul planetei, dar este folosit și pentru cercetări care pot contribui la pregătirea viitoarelor expediții cu echipaj uman.

Alți utilizatori au ironizat reacțiile acestora.

Procedura de obținere a abonamentului:

Solicitare la sediu:

• Donatorii se pot prezenta la sediul TimPark, situat pe Splaiul Nicolae Titulescu, nr. 10, în intervalul orar 08:00 – 20:00.

• Documente necesare (în original și copie xerox):

• Documentele justificative eliberate de instituția medicală care atestă donarea de sânge.

• Cartea de identitate (buletinul) a donatorului.

• Certificatul de înmatriculare al autovehiculului, cu Inspecția Tehnică Periodică (ITP) valabilă.

Solicitare Online:

• Acest tip de abonament poate fi solicitat și online, prin intermediul platformei dedicate.

• Solicitanții vor trebui să încarce electronic aceleași documente menționate mai sus (documentele justificative de donare, cartea de identitate și certificatul de înmatriculare) ca și în cazul solicitării fizice.

Condiții esențiale:

• Este imperativ ca persoana care a efectuat donarea de sânge să fie proprietarul de drept al autovehiculului pentru care se solicită abonamentul.

• Toate documentele prezentate (inclusiv certificatul de donare emis de Centrul de Transfuzii) trebuie să ateste identitatea persoanei care figurează ca donator.

• Pentru eliberarea acestui abonament, solicitanții vor achita doar contravaloarea imprimatului emis de operator, în cuantum de 6 lei.

Pentru informații detaliate și clarificări suplimentare, vă rugăm să consultați site-ul oficial www.timpark.ro, pagina de Facebook Timpark sau să apelați numărul de telefon 0256493393.

()