Potrivit CCR, Guvernul nu mai putea adopta ordonanțe de urgență după retragerea încrederii Parlamentului, atribuțiile Executivului fiind limitate la actele necesare pentru administrarea curentă a treburilor publice.

Curtea a arătat că moțiunea de cenzură a pus capăt mandatului politic al Guvernului, iar adoptarea ulterioară a unei ordonanțe de urgență de către același Executiv a contrazis efectele votului Parlamentului.

„Loialitatea constituțională în raporturile dintre Guvern și Parlament presupune ca Guvernul să recunoască efectul votului de cenzură asupra propriului mandat”, a transmis CCR.

Judecătorii au mai precizat că faptul că un Guvern demis continuă să asigure funcționarea statului până la instalarea unui nou Executiv nu înseamnă că își păstrează toate atribuțiile pe care le avea înainte de pierderea sprijinului parlamentar.

În opinia CCR, acceptarea unei interpretări contrare ar însemna ca un Guvern demis să poată decide singur cât timp își mai poate exercita competența de legiferare, în condițiile în care Parlamentul este cel care i-a retras încrederea.

Decizia Curții a fost luată în urma sesizării depuse de Sorin Grindeanu, care a reclamat că Guvernul a adoptat OUG 38/2026 în ziua în care Parlamentul a votat moțiunea de cenzură și că actul normativ a intervenit inclusiv asupra unor măsuri aflate deja în procedură parlamentară.

Potrivit reprezentanților muzeului, batoza a fost cumpărată în 1989 din localitatea Petnic de familia Circu, din Sichevița. A fost folosită până la începutul anilor 2000, după care a fost păstrată sub un șopron, ferită de intemperii. Datorită acestor condiții, utilajul se află într-o stare bună de conservare.

Preluarea batozei a presupus o operațiune logistică dificilă, atât din cauza dimensiunilor acesteia, cât și a locului în care era depozitată.

După restaurare, piesa va fi integrată în circuitul de vizitare al Muzeului Satului Bănățean. Astfel, publicul va putea descoperi un utilaj folosit în trecut pentru treieratul cerealelor și va avea ocazia să afle mai multe despre evoluția agriculturii și despre viața rurală din Banat.

Batoză Muzeul Satului

Programul începe luni, 26 octombrie, cu o discuție despre influența inteligenței artificiale asupra artei, susținută de lect. univ. dr. Elena Aronoaie-Adorian. Întâlnirea va avea loc de la ora 18, în sala A01 a sediului central al Universității de Vest din Timișoara, de pe bulevardul Vasile Pârvan nr. 4.

Marți, 27 octombrie, sunt programate un atelier de ceramică, de la ora 12, la Facultatea de Arte și Design, și o întâlnire cu Silviu Barbul, inițiatorul proiectului Lost in Timișoara, despre relația oamenilor cu comunitatea din care fac parte. Discuția va începe la ora 18, la sediul central al UVT.

Miercuri, 28 octombrie, de la ora 14, reprezentanții Flight Festival și CODRU Festival vor discuta despre organizarea festivalurilor și despre măsura în care acestea pot fi considerate forme de artă. La dezbaterea găzduită de UVT vor participa Ovidiu Megan, fondatorul Flight Festival, și Victor Balaniuc, cofondator și director general al CODRU Festival.

Tot pe 28 octombrie se deschide o expoziție de modă cu 12 creații ale studenților Facultății de Arte și Design. Lucrările vor putea fi văzute până în 11 noiembrie, în holul de la parter al sediului central al UVT.

Joi, 29 octombrie, studenții Facultății de Muzică și Teatru vor prezenta spectacolul „Pescărușul”, de Anton Pavlovici Cehov. Reprezentația este programată de la ora 19, în Sala de Spectacole a Casei Tineretului.

Festivalul se încheie vineri, 30 octombrie, cu concertul „Spre infinit”, susținut de Ada Milea și Elena Albu. Seara va fi deschisă de artistul folk Marius Matache. Concertul începe la ora 19, la Casa Tineretului, iar intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile.

foto: OSUT

Informațiile despre înscriere la evenimente sunt disponibile AICI.

Ediția a 35-a a StudentFest este finanțată de Municipiul Timișoara, prin Centrul de Proiecte.

Finanțat prin Programul Sănătate, din Fondul Social European Plus, CLARA are o valoare totală eligibilă de aproximativ 258,36 milioane de lei și se desfășoară până în octombrie 2029.

Testare HPV și urmărirea pacientelor după rezultate

Proiectul se adresează femeilor cu vârste între 25 și 65 de ani care îndeplinesc criteriile de eligibilitate. Pe lângă testare, sunt prevăzute activități de informare și consiliere pentru 271.556 de persoane, precum și formarea a 700 de specialiști implicați în program.

Unul dintre obiective este actualizarea metodologiei de screening și a registrului dedicat, astfel încât participantele să poată fi urmărite în cadrul programului. De asemenea, sunt prevăzute cinci centre regionale de prevenție noi și dezvoltarea altor patru centre existente.

Screeningul va avea la bază testarea HPV. Potrivit medicului Laurențiu Pirtea, șef al Clinicii de Obstetrică-Ginecologie din cadrul Spitalului Municipal din Timișoara, femeile cu rezultate negative vor fi reprogramate pentru o nouă testare peste cinci ani.

În cazul unui rezultat pozitiv pentru HPV, acestea vor fi îndrumate către colposcopie și biopsie. Pentru alte tipuri HPV cu rezultat pozitiv, traseul va depinde de rezultatele investigațiilor suplimentare.

„Deci pacienta nu rămâne doar cu un rezultat în mână, fără să știe exact ce înseamnă, ce implică și ce ar trebui să facă, ci, dimpotrivă, sunt prevăzute și bugetate consultații în care va fi consiliată, îndrumată și evaluată pe tot parcursul, de la screening până la tratament, indiferent ce presupune acesta”, a explicat Laurențiu-Cornel Pirtea.

Accent pe femeile care ajung mai greu la servicii medicale

Proiectul pune accent pe femeile din comunități rurale sau izolate, cele aflate în dificultate socioeconomică și alte categorii vulnerabile care întâmpină dificultăți în accesarea serviciilor preventive.

Acestea vor putea beneficia de informare, sprijin pentru programare și orientare către serviciile medicale disponibile. În anumite situații, proiectul prevede și sprijin pentru transport și cazare, precum și posibilitatea utilizării unui kit de autorecoltare HPV, în condițiile stabilite prin metodologie.

Reprezentanta Direcției de Sănătate Publică Timiș, dr. Petruș Andreia Ioana, a subliniat că provocarea nu constă doar în organizarea testării, ci și în a ajunge la femeile care au cel mai dificil acces la astfel de servicii.

„Datele statistice confirmă necesitatea și importanța unei asemenea intervenții, a unui asemenea proiect, având în vedere că, în România, cancerul de col uterin reprezintă una dintre principalele cauze de deces prin cancer în rândul femeilor. Peste 3.000 de cazuri sunt depistate anual și peste 1.500 de decese sunt înregistrate, cifre mult peste media anuală a Uniunii Europene.

Pe de altă parte, prevenția prin vaccinarea împotriva HPV și participarea activă la programele de screening pot reduce semnificativ numărul de cazuri noi și pot salva vieți.

Din perspectiva sănătății publice și a asistenței medicale comunitare, consider că adevărata noastră provocare nu este doar să oferim programe de screening, ci și să reușim să ajungem la acele femei care, din cauza unor condiții socioeconomice sau educaționale, au accesul cel mai dificil la aceste servicii”, a declarat aceasta.

La eveniment, subprefectul județului Timiș, Liliana Oneț, a atras atenția asupra importanței urmăririi pacientelor după depistarea unei posibile probleme.

„Transmit, în numele Instituției Prefectului din Județul Timiș, aprecierea noastră față de parteneriatul construit între Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București, în calitate de lider de proiect, și Spitalul Clinic Municipal de Urgență Timișoara, alături de ceilalți parteneri implicați în această inițiativă cu un profund impact social.

Cancerul de col uterin continuă să reprezinte una dintre cele mai importante provocări de sănătate publică, însă este, în același timp, una dintre afecțiunile oncologice care pot fi prevenite și depistate precoce prin programe eficiente de screening.

Tocmai de aceea, proiectul CLARA depășește dimensiunea unui simplu program medical. El reprezintă un angajament pentru echitate, pentru acces egal la servicii medicale de calitate și pentru șansa fiecărei femei de a beneficia de prevenție și de diagnostic timpuriu, indiferent de mediul în care trăiește sau de condițiile socioeconomice.

(…) Acesta mi se pare unul dintre cele mai complexe proiecte, pentru că închide un cerc. Pornește de la identificarea unor grupuri-țintă, continuă cu screeningul și întocmirea acestui registru național, care mi se pare extraordinar, și ajunge apoi la urmărirea pacientei dacă este depistată, eventual, pozitiv”, a transmis subprefecta.

„După o perioadă în care schelele și lucrările au făcut parte din peisajul Gării de Nord, proiectul de reabilitare a ajuns la final. Investiția, în valoare de 26,085 milioane de lei, derulată de CNCF CFR SA – SRCF Timișoara, a urmărit reabilitarea ansamblului Gării de Nord și îmbunătățirea condițiilor oferite călătorilor”, precizează reprezentanții regionalei de Timișoara a CFR.

Executantul a fost asocierea SC CONSTRUCTIM SA – SC RENO ALL & CONSTRUCT SRL – SC CONSINSTAL CONCEPT SRL. Proiectul a inclus mai multe componente ale stației:

• Fațadele celor cinci corpuri ale clădirii de călători – lucrări de consolidare, termoizolare și refacere a finisajelor, inclusiv realizarea fațadelor ventilate și montarea placajelor din piatră naturală;
• Fațada principală – intervenții asupra elementelor structurale, refacerea finisajelor și a zonelor de acces, precum și realizarea unor elemente arhitecturale și de iluminat care pun în valoare clădirea;
• Acoperișurile tip terasă – lucrări de reabilitare și intervenții pentru îmbunătățirea protecției și eficienței clădirii;
• Tunelul pietonal – refacerea pardoselilor cu materiale rezistente la trafic intens și antialunecare, intervenții la pereți și stâlpi, refacerea scărilor și a sistemului de iluminat, precum și lucrări pentru îmbunătățirea siguranței și accesibilității;
• Accesul către peronul liniei 1 – lucrări de reabilitare și amenajare, inclusiv intervenții pentru facilitarea accesului persoanelor cu mobilitate redusă;
• Peronul liniei 1 – refacerea finisajelor, intervenții la iluminat și amenajarea elementelor de informare pentru călători;
• Accesele și platformele stației – lucrări de reparații și reamenajare a zonelor de circulație;
• Instalațiile – intervenții la instalațiile electrice, iluminat, climatizare și încălzire, precum și lucrări pentru eficientizarea energetică a clădirii, inclusiv prin instalarea de panouri fotovoltaice.

;

Modernizarea nu se oprește aici

Deși investiția de 26 de milioane de lei a fost, practic, finalizată, modernizarea gării continuă pe alte segmente. Lotul 3 Timișoara Est – Ronaț Triaj al proiectului Caransebeș – Timișoara – Arad include și intervenții în zona Gării de Nord. Acestor lucrări se adaugă și cele plănuite de primărie în arealul din fața stației.

„Prin modernizarea Lotului 3, Timișoara Est – Ronaț Triaj, sunt prevăzute lucrări ample la infrastructura stației, inclusiv peroane noi, parcare etajată și realizarea unei pasarele pietonale care va asigura o mai bună conectivitate între partea de nord și celelalte zone ale orașului.

În paralel, reorganizarea spațiului public din fața gării, prin proiectele derulate la nivelul municipiului, urmărește o mai bună integrare a transportului feroviar cu transportul public, circulația rutieră și deplasarea pietonală”, mai precizează CFR Infrastructură Timișoara.

„Gara Timișoara Nord nu reprezintă un proiect încheiat, ci o etapă importantă într-un proces mai amplu de modernizare”, concluzionează aceștia.

Vă amintim, contractul pentru lucrări a fost semnat în noiembrie 2020, la un preț de 20,9 milioane de lei, echivalentul a aproximativ 4,3 milioane de euro, TVA inclus. A fost emisă încă de atunci emisă o autorizație de construire, însă ulterior a fost schimbată soluția tehnică, astfel că procesul a fost ușor întârziat.

Organizarea de șantier a început, într-un final, în februarie 2023. Un an și ceva mai târziu, reprezentanții companiei ne spuneau că, deși termenul de finalizare ar fi finalul aceluiași an, lucrările vor întârzia semnificativ din cauza intervențiilor suplimentare de care s-a descoperit că este nevoie.

În prima parte a anului trecut, proiectul era la 85%, dar fără a fi luate în calcul lucrările suplimentare. La final de iulie 2025, însă, cu tot cu lucrările suplimentare, constructorul vehicula un procentaj de „peste 80%” și estima finalizarea lucrărilor până la sfârșitul anului.

Până la urmă, nu au fost gata, de abia în primăvară ajungând la aproximativ 90%.

Proiectul vizează transformarea terenului într-un spațiu de agrement destinat locuitorilor din cartier. Planul include curățarea zonei, amenajarea unor alei, crearea de spații de joacă pentru copii și realizarea unor zone de relaxare.

De asemenea, sunt prevăzute intervenții asupra arborilor care prezintă riscuri pentru siguranța oamenilor.

„Sunt în această zonă, o mică pădurice neîngrijită, din păcate, la intersecția dintre străzile Caraiman cu Aurel Vlaicu, unde trebuie să vă anunț că am câștigat un proiect pe fonduri europene de aproximativ cinci milioane de lei să modernizăm întreaga zonă verde”, a transmis, miercuri, primarul Călin Dobra.

Edilul spune că obiectivul este ca spațiul să poată fi folosit în condiții mai bune de către lugojeni, atât pentru petrecerea timpului în aer liber, cât și pentru activități în familie.

„Ne dorim ca acest loc să redevină un spațiu plăcut, în care familiile să se poată plimba, copiii să se joace, iar lugojenii să se bucure de natură”, a precizat primarul.

Contractul de finanțare a fost semnat, iar administrația locală urmează să lanseze procedura de licitație pentru execuție. Începerea efectivă a șantierului depinde de derularea acestor etape.

„La momentul acesta am semnat contractul de finanțare pentru modernizarea acestui spațiu verde. Și vom demara în următoarea perioadă licitația pentru execuție, astfel încât să putem cât mai repede, și sper că în primăvara anului viitor, să începem efectiv cu lucrările în această zonă”, a declarat Călin Dobra.

Potrivit raportului, mai mult de jumătate dintre vehiculele verificate în România au avut daune înregistrate în istoricul lor, în timp ce tot mai multe mașini prezintă indicii privind modificarea kilometrajului.

În Indexul de transparență pentru 2026, România ocupă locul 20 din 23 de țări analizate, cu două poziții mai sus față de ediția precedentă. Clasamentul evaluează riscurile de pe piețele de mașini rulate, folosind informații despre daune, kilometraj, importuri și vechimea vehiculelor.

Datele sursei citate arată că 8,3% dintre mașinile verificate în România în 2026 aveau odometrul modificat, față de 7,5% în anul precedent.

În schimb, numărul mediu de kilometri eliminați din bord a scăzut de la 95.122 km la 85.779 km, o reducere de 9,8%.

Cu alte cuvinte, proporția mașinilor cu kilometraj modificat a crescut, chiar dacă amploarea medie a modificării a fost mai mică.

În cazul daunelor, situația a rămas aproape neschimbată. În 2026, 58,5% dintre vehiculele verificate aveau daune înregistrate în istoric, comparativ cu 58,2% în anul precedent. Valoarea medie a daunelor a fost de 3.291 de euro.

„Șoferii încă nu au suficiente informații despre cât îi poate costa, în realitate, frauda care implică odometrul. Kilometrajul dat înapoi induce cumpărătorul în eroare și mărește direct prețul plătit pentru o mașină care valorează mai puțin decât sugerează anunțul. Același lucru este valabil și în cazul daunelor”, afirmă Ramūnas Pletkus, expert în date.

Potrivit acestuia, informațiile despre istoricul vehiculului sunt importante atât pentru evaluarea corectă a prețului, cât și pentru siguranța celor care îl conduc.

România continuă să depindă în mare măsură de mașinile rulate aduse din străinătate. Conform studiului, 59,6% dintre vehiculele verificate în 2026 au fost importate, față de 60,7% în anul precedent.

Deși ponderea importurilor a scăzut ușor, aceasta rămâne printre cele mai ridicate din Europa.

Vârsta medie a mașinilor verificate a crescut, la rândul ei, de la 10,2 ani în 2025 la 10,3 ani în 2026.

Pentru cumpărători, istoricul internațional al unui vehicul poate fi dificil de verificat atunci când informațiile din țara de origine nu sunt disponibile sau nu sunt transferate în registrele din țara în care mașina este revândută.

„Schimbul de date între țări rămâne una dintre cele mai mari probleme ale acestor piețe. Șoferii din Europa de Est nu pot accesa adesea informații de bază despre mașinile importate din Germania, Belgia, Italia sau alte țări vest-europene, deoarece datele rămân în registre naționale sau private și nu însoțesc vehiculul peste graniță”, explică expertul carVertical.

La polul opus României se află piețele considerate mai transparente în privința istoricului vehiculelor.

Regatul Unit ocupă primul loc în clasamentul din 2026. Potrivit studiului, doar 2,4% dintre mașinile verificate provin din import, iar 4% au kilometrajul modificat.

Germania se află pe locul al doilea, urmată de Elveția. Finlanda ocupă poziția a patra, iar Franța completează primele cinci locuri.

În schimb, România, Ungaria și Serbia se află în ultima treime a clasamentului. Ucraina, Bulgaria și Letonia ocupă ultimele trei poziții.

Indexul de transparență se bazează pe rapoartele de istoric auto consultate de clienții companiei în perioada septembrie 2025 – august 2026.

Analiza ia în calcul șase indicatori: procentul mașinilor cu kilometraj modificat, numărul mediu de kilometri dați înapoi, procentul vehiculelor cu daune înregistrate, valoarea medie a daunelor, ponderea mașinilor importate și vârsta medie a vehiculelor verificate.

Deși programul de finanțare impunea livrarea acestora până la finalul lui august, o parte nu au ajuns nici în prezent. Este și cazul „materialelor didactice specifice a laboratoarelor de științe, cabinetelor școlare, cabinetelor psihopedagogice și a sălilor de sport”. Pentru acestea, consilierii locali au aprobat o completare cu 7,4 milioane de lei din bugetul local.

De menționat, licitația pentru aceste materiale a fost lansată în mai 2025 și nu au fost atribuite nici până astăzi cele trei loturi. Valoarea estimată în procedura de achiziție de pe SEAP era de 5,8 milioane de lei, fără TVA, adică puțin peste 7 milioane de lei, cu TVA.

Vina firmelor sau vina departamentului de achiziții?

Explicând cumva la modul general situația, viceprimarul cu atribuții de primar Ruben Lațcău a dat vina pe firmele care nu au livrat la timp. În cazul a două dintre ele, Mobexpert și Best Achiziții – deținute de celebrii Dan Șucu și, respectiv, Mihaela Neagu –, ar fi fost date inclusiv certificate negative.

„Prioritățile în achiziția de mobilier, care a fost împărțit pe loturi, au fost, în primul rând, să asigurăm lucrurile de bază: băncile pentru fiecare clasă, pătuțurile pentru copii la grădiniță, mesele de lucru. Dar, de asemenea, am vrut să profităm de această oportunitate ca să dotăm și laboratoarele. (…)

Achiziția acestor echipamente, atât de către noi, cât și de către alte municipii din România sau primării, a fost, în mod evident, un șoc în piață, pentru că, în vreme de trei ani de zile, piața a cumpărat o cantitate enormă de mobilier. Am avut multe loturi, am avut mulți ofertanți, au fost și proceduri contestate.

Vă spuneam mai devreme de Mobexpert și Best Achiziții – nu au livrat la timp anumite loturi și asta a făcut ca întregul proces să fie întârziat. Pentru cele două companii, Municipiul Timișoara a emis certificate constatatoare negative, a emis penalități, de asemenea, pe care ne judecăm.

Decizia pe care noi am vrea să o luăm astăzi, și sper ca voi, Consiliul Local, să ne susțineți în acest demers, este de a finaliza aceste achiziții, preponderent – vorbim de dotări pentru laboratoare, pentru școlile din Timișoara –, în așa fel încât, practic, pachetul acesta mare de dotări pe care îl facem și care, în proporție de 90%, a fost deja livrat, să fie livrat până la capăt și toate școlile să beneficieze de aceste echipamente și aceste dotări noi. Consecințele faptului că anumite firme nu au fost cât de serioase ar fi trebuit să nu fie suportate de către elevi”, a spus Lațcău.

Pentru că loturile atribuite către Mobexpert și Best Achiziții făceau parte din altă licitație, liberalul Dan Diaconu a ținut să îl „împungă” ușor pe Lațcău și să conteste că au existat mari probleme în privința gestionării fondurilor din PNRR.

„Nu vreau să o fac într-o tentă politică, dar e deja, cred, a treia sau a patra oară când insist asupra nevoii de întărire a capacității administrative pentru zona de finanțare europeană și pentru zona de achiziții în primărie. Ce dovedește acest lucru, dacă mai erau alte lucruri de dovedit, dincolo de pierderea unor sume din finanțările europene? Este inclusiv faptul că nici măcar nu v-au informat corect despre această procedură, domnule viceprimar.

Aceste trei loturi, așa cum e public și în proiectul de hotărâre și cum e public și pe Sistemul Electronic de Achiziții Publice, fac parte dintr-un contract de finanțare semnat în 2023, cu o licitație care a pornit în mai 2025 și care nu este nici acum gata. Suntem la un an și șase luni de la pornirea licitației. Două loturi se află în evaluare financiară, un lot se află în deliberare.

Nu o fac cu răutate, dar, în sine, absorbția pe PNRR, cu excepția domeniului transportului în comun, a celorlalte elemente care țin și de mobilier, într-adevăr, în școli, nu a fost nici pe departe o reușită. (…) Sigur că vom vota proiectul, pentru că, până la urmă, orice investiție în educație este una esențială pentru oraș. Dar poate că, dacă acești bani veneau din PNRR, eram și mai fericit să adăugăm încă 6 milioane pentru alte ateliere din bugetul local”, a intervenit Diaconu.

Vă amintim, Primăria Timișoara câștigase în 2023 o finanțare prin PNRR pentru un proiect de 86 de milioane de lei, derulat începând din 2024, pentru mobilier, echipamente digitale și mobilier specific în școli. Achizițiile au fost împărțite în mai multe licitații, iar, în unele cazuri, pentru anumite loturi vorbim și de proceduri reluate.

În jurul orei 5, bărbatul s-a prezentat la intrarea în România alături de doi i bosniaci, într-o mașină înmatriculată în Germania care tracta și o remorcă.

La verificarea actelor polițiștii au descoperit că unul dintre cetățenii bosniaci depășise perioada legală de ședere în spațiul Schengen. În acel moment, cetățeanul sârb a scos 100 de euro să îi ofere unui polițist de frontieră pentru de a-l convinge să permită intrarea în țară a pasagerului fără efectuarea verificărilor legale.

Polițistul a refuzat banii și l-a informat pe bărbat că gestul lui este o infracțiune.

Cazul a fost preluat pentru cercetări de Serviciul Județean Anticorupție Timiș, după sesizarea făcută de polițiștii de frontieră. Ancheta urmează să stabilească toate împrejurările în care s-a produs incidentul pentru a lua măsuri legale.

În urma intervenției, Elena a rămas cu hemipareză pe partea dreaptă și cu dificultăți de vorbire. Pentru a-și recăpăta cât mai mult din abilitățile afectate, are nevoie de un program susținut de recuperare neuropsihomotorie.

În prezent, Elena urmează ședințe de kinetoterapie, fizioterapie, terapie ocupațională și logopedie la un centru privat din Timișoara. După-amiaza, programul continuă cu ședințe suplimentare de kinetoterapie, la un alt cabinet privat.

Costurile acestor servicii depășesc 500 de lei pe zi. Familia se confruntă astfel cu o povară financiară importantă, în condițiile în care recuperarea trebuie continuată constant.

„Orice zi fără terapie înseamnă stagnare”, a transmis preotul.

Familia Elenei se confruntă și cu accesul limitat la serviciile de recuperare din sistemul public, unde listele de așteptare pot fi lungi. În cazul Elenei, familia încearcă să asigure continuitatea terapiilor de care aceasta are nevoie.

De la pasiunea pentru vioară, la lupta pentru recuperare

Înainte de problemele medicale, Elena era o adolescentă plină de viață, cu o pasiune deosebită pentru muzică și vioară. Potrivit preotului Mladenov Svetozar, fata se pregătea să își aprofundeze studiile muzicale în străinătate.

„Muzica ei nu era doar talent, ci o rugăciune vie, transformată în acorduri ce ne înălțau spiritul”, a transmis acesta.

Acum, familia își concentrează eforturile asupra recuperării sale și speră să poată susține tratamentele necesare.

Persoanele care doresc să sprijine recuperarea fetei pot face donații în conturile indicate de familie, cu mențiunea „Donație pentru Eli”.

Conturi pe numele Luminița Luculescu:

• Cont în lei – BCR: RO36RNCB0717070532810002
• Cont în dolari – BCR: RO60RNCB0551070532810013