Universitatile tehnice vor mai multi ingineri si mai putini economisti sau sociologi

De Marcel Hoster
1Comentariu
Universitatile tehnice vor mai multi ingineri si mai putini economisti sau sociologi
Reprezentanţii universităţilor tehnice din România sunt supăraţi şi cer mutarea interesului dinspre zona social economică spre inginerie. Concluziile trase în urma şedinţei Alianței Române a Universităților Tehnice – ARUT, din care fac parte cele mai importante instituții de învățământ superior cu profil tehnic din România, inclusiv Universitatea Politehnica Timişoara, par să arate o ruptură tot mai mare între şcolile superioare din domeniul real şi cel uman.

În urmă cu o lună consorţiul Universitaria, care reuneşte principalele universităţi cu profil preponderent uman, cerea adoptarea unor criterii clare care să ajute la clasificarea instituţiilor din acest domeniu.

„Recenta alocare a locurilor bugetate pentru admiterea la licență 2017 a dezavantajat unii membri ai Consorțiului Universitaria, care consideră că nu există justificare pentru această decizie arbitrară a Ministerului Educației Naționale”, anunţa consorţiul la acea vreme.

Discuţiile purtate atunci au fost urmate de o altă şedinţă, de această dată a asociaţiei universităţilor tehnice, care, la rândul ei, cere o altă abordare a învăţământului superior. Reprezentanții acesteia cer chiar reorientarea învăţământului superior din România spre cel tehnic, pentru „corelarea ofertei actuale a învățământului terțiar cu nevoile pieței muncii”, se arată într-o rezoluţie adoptată în urmă cu câteva zile de ARUT. La rândul lor, rectorii „tehnici”, la fel ca şi cei din Universitaria, spun că vor lansa idei care să fie cuprinse în noua lege a educaţiei naţionale. Desigur, fiecare parte îşi urmăreşte interesul, aceasta doar arată existenţa unui conflict mocnit între cele două ramuri ale mediului universitar românesc, chiar dacă nimeni nu o recunoaşte.

„Membrii Alianței Române a Universităților Tehnice – ARUT fac un apel tuturor universităților și structurilor asociative ale acestora la echilibru și moderație în mesajele exprimate în spațiul public; lansarea unor date discutabile, opinii ca argumente a reprezentativității unor universități în detrimentul altora nu fac decât să tensioneze mediul academic afectând implicit imaginea întregului sistem de învățământ superior”, este poziţia organizaţiei condusă de către Viorel Şerban, rectorul Universităţii Politehnica Timişoara.

„ARUT va continua și în perioada următoare analiza unor propuneri de îmbunătățire a sistemului de învățământ superior tehnic din România şi de identificare a unui set de măsuri care să poată fi introduse ca prevederi în noua lege a educației naționale. (…). În cadrul dezbaterilor s-a subliniat importanța care trebuie acordată învățământului tehnic superior din România. Universitățile membre ale ARUT solicită Ministerului Educației Naționale și Guvernului României abordarea politicilor actuale în domeniul învățământului superior în consens cu obiectivele asumate în Strategia Națională pentru Învățământul Terțiar Românesc 2015 – 2020. Așa cum se arată în acest document (art.71) <<România are, în prezent, cea mai mare proporție de absolvenți de științe socio –economice din UE>>. Ori <<datorită faptului că majoritatea sectoarelor performante din economia românească sunt asociate științelor inginerești (inclusiv agricultura), este absolut necesară corelarea ofertei actuale a învățământului terțiar cu nevoile pieței muncii>, se spune în anunţul lansat de membrii ARUT după şedinţa de la Cluj.

O altă problemă existentă este cea a clasificării universităţilor.

„Alianța Română a Universităților Tehnice solicită Ministerului Educației Naționale abordarea clasificării universităților și a ierarhizării programelor de studii în litera și spiritul Legii Educației Naționale. Se are in vedere respectarea art. 193 alin. (4) şi alin. (5) care precizează fără echivoc principiile și modul de evaluare a universităților din România. Conform acestora, cele trei categorii de universități se diferențiază între ele prin cercetarea științifică prestată adică: universități centrate pe educație (fără cercetare științifică semnificativă – n.a); universități de educație și cercetare științifică sau universități de educație și creație artistică; universități de cercetare avansată și educație”, se mai menționează în document.

Acesta mai precizează că cererile de clasificare a universităţilor româneşti lansate de alte organizaţii similare este una care ridică îngrijorări: „În acest context ne exprimăm îngrijorarea cu privire la modul în care se dorește în acest moment realizarea clasificării universităţilor. Impunerea unei entități private (U-multirank) ca şi structura care să participe la realizarea clasificării universitaţilor din România în condiţiile în care această platformă este extrem controversată, ridică mari semne de întrebare. Amintim faptul ca marile universitaţi europene nu au acceptat participarea în platforma U – Multirank iar reţele europene ale universităţilor (ex CEASAR ) şi-au exprimat rezerve faţă de această platformă.

Dorim să precizăm faptul că, în acest moment există multiple platforme (exemplu Scimago, Google Scolar, URAP).care folosesc date publice şi care fac ranking-uri bazându-se doar pe activitatea de cercetare. Acest tip de platforme pot de asemenea sa fie folosite de către minister pentru a realiza clasificare universităţilor. Solicităm, de asemenea, ca toate deciziile cu privire la clasificarea universităţilor să fie făcute publice şi dezbătute cu mediul academic”.

Articole pe aceeași temă:

Universitatea de Vest Timisoara cere depolitizarea Consiliului National al Rectorilor



1Comentariu

Herzlichen Dank für Ihren Kommentar - dieser wird nach einer Prüfung von uns freigeschaltet. Beachten Sie, dass dies gerade an Wochenenden etwas länger dauern kann. Kommentare von registrierten Usern werden sofort freigeschaltet - hier registrieren!

inca 1000 caractere ramase

versiunea HTML a comentariilor