Piatra folosită la pavarea străzilor și pieţelor din centrul istoric al Timişoarei provine în mare parte din carierele româneşti, este adusă de la Bistriţa şi Almaşu Mare – andezit, dar este utilizată şi piatră adusă din Italia, de la Trento – piatră naturală Porfir Red, spun autorităţile locale.
Pentru pavarea Pieţei Libertăţii s-a folosit o cărămidă roşie specială, austriacă.
„La pavarea străzilor şi pieţelor din centrul istoric se va folosi piatră cubică din andezit din România, cu dimensiunile de 6x6x6 cm, 10x10x10 cm şi 12x12x12 cm, piatră cubică de Porfir Red din Italia cu dimensiunile 12x12x12 cm şi plăci de Porfir Red de 60x60x8 cm, precum şi clinker marca Wienerberger, din Austria. Suprafaţa totală pavată va fi de circa 40.000 mp, din care aproximativ 25% pavaj de piatră naturală provenită din import şi 75% pavaj de piatră naturală provenită din România”, a declarat, pentru www.tion.ro, purtătoarea de cuvânt a Primăriei Timişoara, Alina Pintilie.
Pentru Piaţa Unirii, reprezentanţii municipalităţii spuneau că va fi folosită aceeaşi piatră care a fost şi până acum. De altfel, şi aici au început deja lucrările de pavare, în zona dinspre Palatul Baroc.
În ceea ce priveşte modelul de pavaj folosit pe cele zece străzi din Cetate care au intrat în reabilitare, acesta va fi de două tipuri.
Pe străzile considerate a fi intens circulate va fi piatră de trei dimensiuni: plăci mari, de 60x60x8 cm, în zona din mijloc – o dorinţă expresă a primarului Nicolae Robu, pentru ca doamnele şi domnişoarele pe tocuri să nu aibă dificultăţi în deplasare, calupuri de piatră de 12x12x12 cm în zona de lângă şi piatră cubică mică, de 6x6x6 cm, în vecinătatea clădirilor. Aşa se va proceda pe străzile Lucian Blaga, Vasile Alecsandri, Florimund Mercy şi Eugeniu de Savoya, exceptând o mică porţiune spre Piaţa Ţarcului.
Pe celelalte străzi cuprinse în proiect nu se vor folosi plăci mari de piatră, va fi doar piatră cubică de două dimensiuni, de 12x12x12 cm şi 6x6x6 cm.
Primarul spune că a testat noul pavaj, iar femeile… trebuie să-i mulţumească.
„Am făcut un test – cum se merge unde e numai piatră cubică, chiar cu toată grija să fie cât de cât netedă, şi cum se merge unde e piatră mare. O să-mi mulţumiţi mie, toate femeile din Timişoara o să-mi mulţumiţi că m-am luptat pentru asta şi câte mi-am încasat iar de la toţi…! Şi e şi frumoasă”, a declarat, pentru www.tion.ro, Robu.
Cât despre ritmul în care avansează lucrările, edilul spune că din această săptămână ar trebui să vedem o mare desfăşurare de forţe în Cetate, şi nu doar câte un muncitor pe ici-colo.
„Nu vom mai avea probleme cu aprovizionarea cu piatră, au venit mai multe transporturi. Anterior au existat probleme, n-a fost piatră pentru că, fiind iarnă, nici carierele din România, nici cele din Italia şi nici din alte părţi nu au lucrat. Aici se folosește numai piatră naturală. Ni s-a garantat că săptămâna aceasta vor veni noi muncitori și se va putea lucra pe un front mai larg”, a mai explicat Robu.
Vestigiile arheologice descoperite în timpul şantierului din centrul istoric vor fi semnalizate prin elemente de marcaj în pavaj.
Cele patru pieţe vor avea un desen personalizat.
În ceea ce priveşte mobilierul urban folosit, vor fi bănci din lemn şi cadre din metal, coşuri de gunoi şi stâlpi de iluminat din metal, console de iluminat din fier forjat sau fontă, grupuri statuare, machete istorice, plăci cu inscripţii istorice din bronz, panouri informative şi jardiniere.
Citiți principiile noastre de moderare aici!