Acest coridor ar urma să intre în România pe la Oradea, de aici va ajunge la Timişoara şi mai departe spre Lugoj, unde se va despărţi pe cele două ramuri ale coridorului pan-european 4, cea sudică spre bulgari, respectiv cea „clasică” spre Constanţa. Beneficiile unui asemenea traseu sunt evidente. În primul rând, traficul spre partea de nord a Europei va fi mai facil, duratele de transport reduse şi mai sigure.
„Această cale rutieră se va suprapune în anumite locuri cu coridorul Pan European 4, care se construieşte în România. Nu este un lucru rău. Este o situaţie fericită, pentru că putem beneficia mai facil de proiect. Autostrada care va lega zona de Nord a Europei de cea de Sud, va însemna beneficii şi dezvoltare pe plan economic, turistic, schimburi culturale şi cooperare transfrontalieră”, a declarat Marian Vasile, vicepreşedinte Consiliului Judeţean Timiş. El a participat săptămâna trecută la o conferinţă legată de Via Carpathia, la Bruxelles.
În ceea ce priveşte Timişul, coridorul se suprapune peste autostrada Arad – Timişoara, de aici mai departe spre Lugoj. Acolo Via Carpathia va urma alte două direcţii. Prima va continua pe traseul autostrăzii A1 spre Constanţa, iar cea de a doua va coborî spre Bulgaria, la Calafat, acolo unde se realizează un nou pod peste Dunăre.
Traseul integral al coridorului Via Carpathia este: Klaipeda – Kaunas – Białystok – Lublin – Przeszów – Košice – Miskolc – Debrecen – Oradea – Lugoj – Calafat/Constanta – Sofija/Svilengrad.
Chiar dacă discuţii există numeroase legate de această rută, deocamdată nu se poare vorbi de ceva viabil. În acest moment Via Carpathia este împărţită în două secţiuni ceea ce pune în pericol integritatea proiectului ca şi un tot unitar. Pe data de 27 noiembrie Comisia de Transport a Parlamentului European va supune la vot o propunere lansată de Tomasz Poreba, membru al parlamentului, care vizează amendarea actualelor înţelegeri din domeniul rutier, în aşa fel încât toată ruta Via Carpathia să fie inclusă în cadrul TEN-T, acordul rutier paneuropean.
Iniţiativa acestui coridor aparţine Poloniei, care a lansat ideea Via Carpathia în 2006. Atunci la acord au adera Lituania, Polonia, Slovacia şi Ungaria, iar de curând s-au alăturat România şi Bulgaria.
Citiți principiile noastre de moderare aici!