Interviul saptamanii in Agenda – Ioan Holender, fostul director al Operei din Viena (II)

De agenda
1Comentariu
Interviul saptamanii in Agenda – Ioan Holender, fostul director al Operei din Viena (II)
© TION: Interviul săptămânii în Agenda - Ioan Holender, fostul director al Operei din Viena (II)
Convorbirea cu Ioan Holender, timişoreanul care timp de 19 ani a condus Opera din Viena cu realizări deosebite, continuă în acest număr al săptămânalului Agenda, cu detalii mai puţin cunoscute din bogata sa activitate. Răspunzând întrebărilor ce i-au fost adresate de omul de presă Zoltan Kovacs, Ioan Holender vorbeşte despre succese, dar şi despre nemulţumiri, despre concepţia sa, care s-a dovedit de succes în alegerea repertoriului acestei instituţii-simbol a culturii europene, despre despărţirea, la încheierea mandatului, de echipa alături de care a lucrat aproape 20 de ani, despre proiectele sale de suflet.

În data de 1 aprilie 1992, după ce toate echipele din instituţie, artistice, tehnice şi sindicale, au cerut acest lucru, la propunerea cancelarului Austriei, Ioan Holender a fost numit, de către ministrul Culturii, director la cele două mari teatre din Viena, Opera de Stat şi Opera Populară. Ce a urmat?

„Da, corect, am devenit director al ambelor teatre până in august 1996, când am renuntat la directoratul de la Volksoper, dar am condus Opera de Stat din Viena timp de 19 ani, fiind astfel cel mai longeviv director din istoria de aproape 150 de ani a acestei instituţii cu valoare de simbol pentru Viena, pentru Austria. După atâţia ani în fruntea Operei de la Viena, sincer să fiu, nici astăzi nu ştiu ce este mai greu – să ajungi la acest post sau să îndeplineşti obligaţiile pe care le presupune. Să nu uităm că instituţia este considerată primul şi cel mai mare teatru de repertoriu din lume. Pe vremea mea aveam peste cincizeci de lucrări diferite în repertoriu, un lucru deloc uşor, care cere o mobilizare şi o organizare perfectă din partea întregii echipe. Dar să revenim la întrebare. Imediat după ce numirea mea a devenit publică, câteva luni la rând am fost nevoit să suport un atac furibund, deseori murdar, venit în mare parte dinspre presa austriacă. Mulţi nu înţelegeau, dar nici nu vroiau să înţeleagă, cum se poate ca un simbol al culturii austriece să fie condus de un străin, care pe deasupra este şi român. Nu uitaţi că eram în anul 1992. An în care, datorită propagandei, românii erau văzuţi ca oameni care mănâncă lebedele din frumoasele parcuri vieneze. Am încercat să nu intru în polemică cu jurnaliştii, ci să-mi văd de treabă, să demonstrez că încrederea care mi-a fost acordată nu a fost întâmplătoare. Nu a fost uşor, dar a trecut. Ulterior m-am împăcat cu acei conservatori vienezi”.

Care sunt lucrurile deosebie pe care Ioan Holender le-a făcut în timpul directoratului său?

„În primul rând, în timpul mandatului meu, la Opera din Viena s-au montat două noi producţii ale Tetrologiei lui Wagner. Una în stagiunea 1992-1993, iar cealaltă în stagiunea 2007-2008. Eu sunt de părere, şi nu numai eu consider aşa, că Tetrologia, adică „Inelul Nibelungilor”, este lucrarea muzical-filosofică, estetică, din toate punctele de vedere, cea mai importantă din istoria operei, dar şi pentru genialul compozitor Richard Wagner. Aceste lucrări trebuiau aduse pe scenă într-o formă estetică, filosofică, adaptată la timpurile pe care le trăim. Am fost de părere că nu trebuie să facem întotdeauna o „Tosca”, o „Boema” noi, dar o Tetralogie da, fiindcă ea este Faust-ul teatrului muzical. O altă preocupare permanentă a mea în acest timp a fost deschiderea repertoriului spre lucrări care nu s-au mai pus în scenă de zeci de ani, din motive pe care nu le discutăm, sau lucrări, compozitori care nu au ajuns niciodată pe scena acestei instituţii. De exemplu, George Enescu sau Leoš Janáček.
Am fost de părere să nu mai facem a 17-a montare nouă a „Aidei”, „Toscăi”, „Traviatei”, să mai plecăm de la lucrările clasice şi supercunoscute şi să descoperim şi alte lucrări. Mai apoi, de la începutul şi până la sfârşitul directoratului meu am fost preocupat de noua generaţie a cântăreţilor tineri şi am încercat, prin puterile mele, să promovez aceste talente. Mulţi dintre ei erau din zona slavă. Ca atare, imediat presa a atacat, spunându-se că Holender slavizează repertoriul italian. Răspunsul meu a fost scurt. Noi nu îi întrebăm niciodată pe artişti ce etnie au. Ei toţi vorbesc o limbă comună. Limba muzicii. Desigur, pe lângă acestea au fost şi multe decizii noi, de ordin administrativ sau finaciar, pe care eu cel puţin le-am considerat şi le consider şi astăzi bune din punctul de vedere al bunei funcţionări a acestei instituţii”.

Ioan Holender este, de câţiva ani, directorul artistic al Festivalului George Enescu.

„Se ştie că Festivalul George Enescu este un adevărat brand românesc, cu un bun renume în lumea internaţională a muzicii. Prima ediţie a avut loc în 1958, la trei ani după moartea marelui compozitor român. Din anul 2007 sunt directorul artistic al acestui important eveniment din lumea muzicii româneşti. Anul acesta va avea loc cea de-a XXII-a ediţie, care se va desfăşura în perioada 30 august-20 septembrie, sub înaltul patronaj al preşedintelui României. Deschiderea oficială va avea loc duminică, la ora 19.30, în Sala Mare a Palatului, cu participarea Orchestrei Române de Tineret, a Corului Filarmonicii „George Enescu” sub bagheta dirijorului Kristjan Järvi. Sperăm că şi această ediţie va cunoaşte succesul din anii precedenţi. Pentru mine este ultimul an în care mă implic, aşa cum am anunţat încă din februarie. După aceea mă retrag şi din această funcţie, lăsând loc unui nou concept în această direcţie”.

Interviul integral poate fi citit în numărul din 31 iulie 2015 al săptămânalului Agenda, aşa cum a fost el consemnat de omul de presă Zoltan Kovacs.



1Comentariu

Herzlichen Dank für Ihren Kommentar - dieser wird nach einer Prüfung von uns freigeschaltet. Beachten Sie, dass dies gerade an Wochenenden etwas länger dauern kann. Kommentare von registrierten Usern werden sofort freigeschaltet - hier registrieren!

inca 1000 caractere ramase

versiunea HTML a comentariilor